Dictionar Medical

Peste 600 de termeni explicati:

2. abarticular
Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta.

3. abazie
Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii.

4. abces
Colectie de puroi continuta intr-o cavitate neoformala, rezultand in principal din necroza unei zone tisulare, consecutiva inflamatiei.
Tipuri:1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara.
2) Abces artrifluent -abces rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarticular.
3) Abces Brodie.
4) Abces cald – care este insotit de semne inflamatorii: caldura locala, inrosire-congestie, durere.
5) Abces cerebelos si cerebral – situate la nivelul cerebelului si, respectiv, creierului.
6) Abces limfatic – consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic.
7) Abces mamar – care complica o infectie a glandei mamare.
8 ) Abces rece – colectie purulenta fara semne acute, care se formeaza lent si insidios intr-o infectie cronica, mai ales in cursul unei tuberculoze osteoarticulare sau ganglionare.
9) Abces septicemic – de origine hematogena, complicand o septicemie.
10) Abces steni – al carui continut, dupa cultura, nu duce la constatarea prezentei microorganismelor.
11) Abces traumatic – provocat de un traumatism.

5. bacil
Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic alungit, sugerand forma unui bastonas

6. calcemie
Concentratia calciului In sange. Se exprima In sistemul international In mmol/litru de plasma. Normal, c. este de 2,5 mmol/1

7. abdomen
Regiune inferioara a trunchiului, separata de torace prin diafragma si limitata inferior de bazin prin planseul pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de elemente ale scheletului: posterior – rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior – partea inferioara a custii toracice; inferior – bazinul osos.

8. abdomen acut
Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdo¬minala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau ‘contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, trom-boza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente

9. abstinenta
Renuntarea partiala sau totala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: alimentara (In particular la alcool), sexuala etc.

10. acatalazie
Boala determinata de absenta congenitala a enzimei numita catalaza, manifestata prin ulceratii, uneori gangrenoase, ale gingiilor si gurii.

11. accident vascular cerebral
Termen generic pentru tulbu-rarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. AVC sunt cele mai frecvente boli neu-rologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (tromboza sau embolie), ruptura unui vas cerebral, diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine, modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie), perturbarea permeabilitatii vasculare, cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant.

12. acefalie
Monstruozitate caracterizata prin absenta con¬genitala a capului.

13. acetaldehida
Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. A. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza, ea fiind apoj oxidata In acid acetic. A. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice, unii dintre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale.

14. acetilcisteina
Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice, administrata pentru a facilita eliminarea acestora.

15. acetilcolina
Neuromediator prezent atat in sistemul nervos central, cat si in cel periferic, eliberat la nivelul sinapselor colinergice. Este sintetizata atat in pericarion, cat si in butonii terminali axonali, din colina. Avand doua grupari active, a. intra in interactiune cu doua tipuri de receptori colinergici: receptorii muscarinici (M) si receptorii nicotinici (N). Cuplarea alosterica cu receptorii de tip M determina in majoritatea structurilor, inclusiv in SNC, efecte depolarizante, excitatoare. Exceptie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali, unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. Prin cuplarea cu receptorii N, determina exclusiv depolarizarea si initierea potentialului de actiune, cu efectele sale specifice (contractia musculaturii scheletice, descarcarea de noradrenalina si adrenalina, potentiate de actiune).

16. acid acetilsalicilic
Aspirina

17. acid ascorbic
Denumirea chimica a vitaminei C.

18. acid aspartic
Aminoacid neesential, notat cu simbolu-rile Asp sau D. Component al proteinelor, joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. Este utilizat in producerea industriala a aspartamului.

19. acid biliar
Acid sintetizat in celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul veziculei biliare sub forma de saruri.

20. acid lactic
Acid organic rezultat in urma fermentatiei lactozei. Se formeaza in muschi, in timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. De asemenea, se produce in cazul cand glucoza nu poate fi convertita in acid piruvic in procesul de glicoliza. Acidul lactic contribuie la oboseala musculara.

21. acnee
Termen generic pentru un grup de afectiuni variate ale pielii, de etiologii diverse, secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru acneea vulgara, juvenila sau polimorfa, forma foarte frecventa la tineri, indeosebi in perioada de pubertate. Este caracterizata prin aparitia, pe un fond de seboree, a unor comedoane inchise sau deschise (puncte negre), a unor papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia in profunzime a papulopustulelor. Alte tipuri de acnee: 1) Acneea necrotica, localizata pe frunte, tample si pe partea anterioara a pielii capului, cu elemente papuloase si ulterior pustuloase, acoperite de cruste, care dupa cadere lasa cicatrice. 2) Acneea neo-natorurm, cu leziuni papulopustuloase si comedoane ale fetei in primele trei luni dupa nastere. 3) Acneea profesionala, caracterizata prin foliculita supurata si comedoane localizate indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. Apare indeosebi prin expunerea la uleiuri, lubrifianti si la unii derivati clorati. 4) Acneea rozacee sau cuperoza. 5) Acneea toxica, secundara administrarii unor medicamente, de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate.

22. acromat
Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile.

23. activine
Polipeptide din familia factorilor de crestere, constituite din doua lanturi de aminoacizi comparabile cu lanturile ale inhibinelor.

24. acuitate vizuala
Capacitatea ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. Acuitatea vizuala depinde de claritatea focalizarii retiniene, integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului.

25. acupunctura
Metoda terapeutica si de diagnostic studiata si practicata in China de mii de ani. Acupunctura se bazeaza pe stimularea cu ace fine, din otel sau din metale pretioase, a anumitor puncte ale suprafetei cutanate.

26. acut
Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni.

27. adenocarcinom
Carcinom derivat din tesut glandular. Celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. Se observa, n particular, la nivelul ficatului, unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza).

28. adenom
Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande; structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine.

29. aderenta
Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta

30. aditiv alimentar
Substanta adaugata intentionat intr-un aliment, in general in cantitati mici, pentru facilitarea conservarii, pentru stabilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoarea si aspectul acestuia), ca si pentru favorizarea unei preparari care sa nu denatureze calitatile. Utilizarea aditivilor, indeosebi a conservantilor, este reglata prin dispozitii legale, care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate.

31. afrodisiac
Substanta care stimuleaza dorintele sexuale, impulsurite sexuale.

32. afta
Leziune elementara care caracterizeaza stomatita aftoasa si, in general, aftozele. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene, mai rar pe mucoasa genitala. Se prezinta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici, de forma rotunda sau ovalara, de obicei ca un burelet inflamator eritematos, fiind foarte dureroasa. Afta rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros, izolate sau grupate.

33. agalactie
Absenta secretiei lactate dupa nastere.

34. alanina
Aminoacid neesential, constituent al proteinelor si glucoformator. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat.

35. albinism
Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de melanina.

36. alcoolemie
Prezenta si concentratia alcoolului etilic in sange. Determinarea sa are importanta medicolegala. Toleranta individuala este extrem de variabila. Intre 1 si 2,5 g%ci produce euforie si excitatie; de la 2,5 g%o se instaleaza o stare de narcoza, iar catre 4-5 g%o apare coma. Responsabilitatea penala (delict, accident) la noi in tara este angajata de la 1 g%o

37. alcoolism
Alcoolismul cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata, timp de ani de zile, a unor doze excesive de alcool. Aceste perturbari pot fi sistematizate astfel: tulburari psihice (afective, euforie nejustificata, scadere a memoriei, a discernamantului); tulburari nervoase (polinevrite, tremor); leziuni organice (indeosebi gastrita si ciroza). Alcoolismul cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale, deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist, el obli-gand la o autentica ancheta sociala. Complicatiile cele mai grave ale alcoolismului: ciroza, ‘delirium tremens, halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita)

38. alergie
Termenul de alergie desemneaza orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen

39. algie
Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente.

40. alienare
1) Termen cu semnificatie variabila In medicina, utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice, fie, indeosebi, pentru bolile in care subiectul afectat este incapabil sa traiasca in societate, are tendinta la izolare, la instrainare, la separare, in particular in schizofrenie. 2) In prezent, termenul este folosit in medicina legala si in domeniul judiciar, desemnand starea unei persoane fara discernamant intre bine si rau, care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. 3) In sensul cel mai larg, in ultimele decenii alienarea reprezinta un cuvant la moda, sugerand instrainarea de societate sau neputinta fata de aceasta, ca si depersonalizarea individului in organizatiile mari si birocratice.

41. alopecie
Caderea parului, progresiva sau brusca, congenitala sau dobandita, localizata sau difuza.

42. ambisexualitate
Coexistenta unor caractere sexuale, primare sau secundare, ale ambelor sexe, la acelasi individ.

43. amenoree
Absenta menstruatiilor. Amenoreea este normala in timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem, ca si dupa menopauza. Se disting doua grupe de amenoree cu semnificatie patologica. Amenoreea primara – absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. Cauze: absenta uterului sau ovarelor, unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. Amenoree secundara – sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. Cauze diverse:
dereglari hipotalamo-hipofizare, boli endocrine (mixedem, bolile Basedow-Graves, Addison, Gushing, acromegalie), afectiuni ovariene sau uterine, boli generate (tuberculoza, anemie, diabet), boli psihice

44. amigdalita
Inflamatia amigdalelor palatine.

45. amnezic
Persoana care si-a pierdut memoria.

46. amnezie
Incapacitate (totala sau partiala) de a memora sau de a reda date deja memorate. Se disting amnezii globale, care intereseaza toate categoriile de informatii percepute, si amnezii selective, mult mai rare, care nu intereseaza decat un singur tip de informatii, de ex. auditive sau vizuale

47. ampicilina
Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra ger-menilor grampozitivi, dar activa si asupra unor germeni gram-negativi

48. anaclorhidrie
Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. Sin.: aclorhidrie.

49. anamneza
Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra antecedentelor, istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli.

50. anemie
Anemia este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie.

51. anestezic
Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale sau generale.

52. anevrism
Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali si comunica cu lumenul acesteia.

53. angina
Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a amigdalelor.

54. angioplastie
Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau de remodelare a unui vas.

55. angoasa
Senzatie de constrictie in regiunea epigastrica, cu jena respiratorie si cardiaca, accelerarea respiratiei si pulsului, stare de rau general. Aceste reactii, considerate de origine neurovegetativa, acompaniaza formele severe de anxietate.

56. antibiograma
Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibiotice asupra unei suse bacteriene, in scopul determinarii sensibilitatii acesteia la antibioticele testate. In scop terapeutic, se alege antibioticul care inhiba cel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anumite boli.

57. antiinflamator
Agent (substanta chimica, medicament) care actioneaza contra inflamatiei.

58. antimicotic
Medicament care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor.

59. antioxidant
Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului.

60. antiseptic
Substanta chimica, bacteriostatica sau bactericida, aplicabila pe tesuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care, administrate per os, sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare.

61. anus contra naturii
Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate aparea ca urmare a unui proces patologic, in mod accidental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical

62. apendice
Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie, suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice.

63. apendicita
Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular.

64. apnee
Oprire temporara a respiratiei.

65. apofiza
Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare.

66. apoplexie
Pierdere brusca a constientei urmata de paralizii, cu mentinerea circulatiei si a respiratiei, cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala, mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale

67. arbovirus
Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin intepaturile artropodelor hematofage (tantari, capuse), In organismul carora virusurile se multiplica. Arbovirusii provoaca la om arboviroze.

68. aritmie
Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. Termenul este utilizat indeosebi pentru desemnarea perturbarilor ritmului cardiac

69. aritmie cardiaca
Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac, care, in functie de mecanism, pot fi: tulburari ale automatismului cardiac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, in raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate, aritmia cardiaca pot fi clasificate in patru grupe: 1) Tulburari in formarea impulsului: a) aritmii nonnotope sau sinusale (tahicardia sinusala, bradicardia sinusala, aritmia sinusala respiratorie, aritmia sinusala nerespiratorie); b) aritmii heterotope sau ectopice – atriale (extrasistola atriala, tahicardia atriala, fibrilatia atriala, flutter-ul atrial, wandering pace-maker), – ventriculare (extrasistola ventriculara, tahicardia ventriculara, flutterul ventricular, fibriatia ventriculara, torsada varfurilor), pasive sau ritmuri de scapare (atriale, ventriculare, jonctionale). 2) Tulburari In conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulburari de conducere intraventriculara. 3) Tulburari mixte: disociatie atrioventriculara, sindrom Wolff-Parkinson-White, sindrom Lown-Ganong-Levine, parasistolie, ritm sinusal coronar si atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial.

70. arteriopatie
Denumire generica pentru bolile arterelor.

71. arterita
Termen care desemneaza, etimologic, existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompaniindu-se uneori de tromboza, alteori de dilatatie sau, mai rar, de ruptura. In prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoasa, traumatica, embolica etc.)

72. asistolie
Termen care desemneaza absenta sistolei cardiace.

73. aspermatism
Imposibilitate sau dificultate in ejacularea spermei. Uneori termenul este utilizat in sensul de impotenta.

74. astenie
Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort

75. astigmatism
Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane; in consecinta, lumina nu mai este focalizata intr-un punct la nivelul retinei, iar imaginile sunt percepute deformat

76. astm
Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple, caracterizat prin crize de dispnee paroxistica de tip expirator, urmate de regula de o expectoratie mucoasa.

77. atropie
Diminuarea de volum a unei mase celulare, a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. Atropia se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex.:
imbatranire) sau in cadrul unor procese patologice. Uneori, atropia este reversibila.

78. atrofie cerebrala
Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative, difuze sau circumscrise, care afecteaza neuronii cortexului cerebral

79. bacitracina
Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtills. Bacitracina este eficienta impotriva multor bacterii grampozitive precum stafilococi, streptococi sau pneumococi si a unor bacterii gramnegative (meningococi si gonococi).

80. badijonaj
Actiunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substante medicamentoase, indeosebi cu actiune antiseptica.

81. balonare
Senzatie dezagreabila de umplere la nivelul stomacu-lui sau abdomenului, asociata de obicei, dar nu obligatoriu, cu meteorism.

82. bariera placentara
Bariera semipermeabila alcatuita din tesut fetal, care separa circulatia embriofetala de cea materna.

83. belladona
Anticolinergic extras din florile si semintele plantei Atropa belladona. Beladona este sursa unor alcaloide variate, induzand atropina si scopolamina. Se utilizeaza Indeosebi ca sedativ si spasmolitic la nivelul tractusu-lui gastrointestinal

84. benign
Care este lipsit de gravitate.

85. bila
Lichid de secretie a hepatocitului, cu vascozitate mare, de culoare variind Intre galben-auriu si brun-verzui. Produsa continuu, bila este colectata In vezicula biliara si deversata In duoden, prin canalul coledoc, numai In timpul digestiei

86. bilirubina
Pigment biliar produs prin degradarea hemoglobinei In sistemul reticuloendotelial. Este transportata In sange sub forma insolubila in apa, legata la albumina.

87. bioenergie
Energie consumata sau eliberata In procesele biologice

88. blefarita
Inflamatie acuta sau cronica a marginii pleoapelor. Se deosebesc mai multe tipuri, in functie de localizare.

89. blenoragie
Infectie care se transmite In timpul raporturilor sexuale si care este cauzata de gonococ.

90. botulism
Toxiinfectie alimentara acuta, frecvent mortala, determinata de ingestia de alimente (conserve indeosebi, dar si preparate din came) continand toxinele bacilului botulinic (Clostridium botulinum). Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente.

91. bradicardie
Stare patologica sau fiziologic adaptativa care consta In scaderea frecventei cardiace sub limita intervalului normal (60 contractii/minut).

92. bromocriptina
Substanta extrasa din secara cornuta, cu efecte asemanatoare dopaminei

93. bronhodilatatie
Scadere a tonusului musculaturii netede bronsice, cu crestere consecutive a lumenului bronhiilor.

94. bulb duodenal
Seg¬ment initial dilatat al duodenului, sediu obisnuit al ulcerului duodenal, vizibil la examenul radiologic baritat

95. bulimie
Tulburare a comportamentului alimentar caracterizata prin episoade de ingestie impulsiva si incoercibila a unor cantitati importante de alimente hipercalorice. Foamea este cvasipermanenta si senzatia de satietate nu apare nici cand subiectui se hraneste cu mult deasupra nevoilor sale. Bulimia se insoteste frecvent de un sentiment de culpabilitate si poate fi observata m anumite nevroze, ca si in unele demente senile.

96. calcemie
Concentratia calciului in sange. Se exprima In sistemul international In mmol/litru de plasma. Normal, calcemia este de 2,5 mmol/1 (adica 5 mEq/1 uau 100 mg/l), din care 57 mg este calciu ionizat, 38 mg legat de proteine plasmatice si 5 mg calciu combinat cu acid citric.

97. calcul
Depozit solid constituit prin acumularea de saruri minerale sau substante organice in interiorul unui viscer cavitar, canal excretor sau al unei glande.

98. calorie
Cantitatea de caldura necesara pentru a creste temperatura a 1 g de apa pura de la 14,5 la 15,5°C, la presiune atmosferica normala.

99. calvitie
Caderea definitiva a parului, totala sau partiala, de la nivelul pielii capului, Calvitia este asociata frecvent cu seboree si afecteaza indeosebi barbatii

100. candida
Gen de ciuperci microscopice, foarte raspandite in natura. Cea mai mare parte sunt saprofite obisnuite ale pielii si ale mucoaselor. Unele specii sunt patogene pentru om, cea mai importanta fiind “Candida albicans

101. candidoza
Infectie generata de fungi din genul candida, in special Candida albicans. Afecteaza in general pielea si mucoasele (orala, esofagiana, respiratorie si vaginala), prezentandu-se sub forma unei eruptii de mici pustule albicioase. De obicei superficiala, candidoza poate deveni severa la pacientii imunocompromisi, mergand pana la infectie sistemica sau endocardita.

102. carcinoid
Tumora cu malignitate inconstanta sau atenuata, care se dezvolta din celulele argentafine ale organelor derivate din intestinul primitiv (tub digestiv, trahee, bronhii, cai excretorii ale pancreasului si ficatului) sau din anumite teratoame

103. carcinom
Tumora epiteliala maligna.

104. cardiologie
Domeniu al medicinei care se ocupa cu studiul fiziologiei si patologiei aparatului cardiovascular.

105. carnitina
Derivat trirrietilat al acidului p-hidroxi-y-aminobutiric. Intervine In metabolismul acizilor grasi. DeficituI de carnitina (transmis ereditar, autozomal recesiv) antreneaza o supraincarcare lipidica a diverselor tesuturi.

106. caroten
Denumire generica pen¬tru o serie de pigmenti de culoare portocalie, foarte raspanditi in natura, prezenti indeosebi in alimente de origine vegetala (morcovi, portocale etc.) si in unele alimente de origine animala (galbenus de ou, unt etc.). In organism, carotenul este transformat in vitamina A in intestinul subtire al majoritatii animalelor

107. cataracta
Afectiune oculara care consta In opacifierea progresiva a cristalinului sau a capsulei acestuia, cu diminuarea acuitatii vizuale. Cataracta poate fi congenitala, posttraumatica sau spontana.

108. carbune activat
Carbune oficinal prelucrat pentru cresterea capacitatilor sale de absorbtie. Utilizat pe cale bucala, in tratamentui aerofagiei, se pare ca indicatia sa cea mai utila este in tratamentul anumitor intoxicatii acute, indeosebi in cazul ingestiilor masive de morfina sau de atropina.

109. cefalee
Durere de cap difuza sau localizata, cu o incidenta exceptional de mare: 40% din populatia globului, indiferent de mediu, urban sau rural, acuza cel putin o data pe an o cefalee.

110. cefalosporina
Denumire a unui grup de antibiotice din familia beta-lactamine.

111. centru nervos
Grup de celule nervoase care dirijeaza anumite functii ale organismului, prin mecanismul trimiterii si primirii de stimuli.

112. cerebel
Parte a sistemului nervos central care ocupa loja cerebeloasa, delimitata superior prin cortul cerebelului, iar inferior, anterior si lateral de fosa craniana posterioara. Cerebel este situat in spatele trunchiului cerebral, de care se afla legat prin trei perechi de pedunculi cerebelosi. El este constituit din doua emisfere si o portiune mediana alungita, denumita vermis. Cateva fisuri transversale divizeaza cerebelul in lobi (I. anterior, I. floculonodular, I. posterior) si, asemenea emisferelor cerebrale, prezinta la suprafata un strat subtire de substanta cenusie, cortexul cerebelos. Celulele si fibrele nervoase ale c. sunt ordonate in trei straturi: un strat superficial sau molecular, constituit din cateva celule si din numeroase fibre nemielinizate; un strat intermediar, sau celulele Purkinje (circa 15 milioane de celule mari, fuziforme); un strat granular, constituit din numeroase celule de talie mica. In interiorul cerebel sunt localizate numeroase nuclee importante (indeosebi nucleele cenusii centrale, in numar de patru perechi) legate la alte segmente ale nevraxului (trunchi cerebral, maduva spinarii, cortex cerebral etc.) prin numeroase fibre nervoase aferente si eferente. Cerebelul este un centru al sensibilitatii proprioceptive, asigurand controlul echilibrului (lobul floculon-odular), al tonusului muscular si al functiilor vegetative (lobul anterior) si controlul automat al motilitatii voluntare si semivoluntare (lobul posterior).

113. cerumen
Produs de secretie a glandelor sebacee ale conductului auditiv extern. Se prezinta sub forma unei substante grasoase, galbui, existente fiziologic doar In cantitate mica si a carei acumulare In conductui auditiv (dopuri de cerumen) poate determina hipoacuzie si acufene.

114. cervicita
Inflamatie acuta, subacuta sau cronica a colului uterin. Poate fi de origine bacteriana, virala sau parazitara si survine pe o mucoasa lezata sau normala. Se deosebesc doua forme de cervicita externa si interna (endocervicita), care se asociaza frecvent.

115. cezariana
Operatie care consta In incizia peretelui abdominal si ulterior a uterului gravid In scopul extragerii fatului si a placentei. Daca operatia se face la sfarsitui sarcinii sau In timpul travaliului, ea este efectuata aproape totdeauna la nivelul segmentului inferior (c. segmentara). In cazul cand abordarea segmentului inferior este imposibila sau contraindi-cata, indzia se practica la nivelul corpului uterin (c. corpo-reala).

116. chist
Formatiune anormala de forma unui sac sau a unei cavitati Inchise, care nu comunica cu exteriorul, este captusita cu un epiteliu si contine o substanta lichida, moale, mai rar solida, iar uneori gaz. Peretele chistului nu are legaturi vasculare cu continutul. Formatiunile chistice sunt de o mare diversitate si pot fi localizate In diferite regiuni ale corpului uman. 0 serie de chisturi sunt congenitale, determinate de o dezvoltare embrionara anormala. Altele contin celule tumorale care secreta mucus sau diferite substante. Chistul prin retentie apar consecutiv blocarii canalelor de excretie ale unor glande, ex.:
chistul sebaceu. Alteori, chistul se formeaza ca urmare a dezvoltarii parazitilor In organism, ex.: chistul hidatic. Chistul se pot produce, de asemenea, la nivelul maxilarelor: chistul dentar, chistul dentifer, chistul. dentiger. 2) Stadiu latent (dormant) In ciclul unor protozoare parazite ale tractusului digestiv, Indeosebi Giardia lamblia. C. protejeaza parazitii mpotriva conditiilor nefavorabile din tubul digestiv. Acestia sunt eliminati sub forma chistica prin materiile fecale si, In continuare, infesteaza alte gazde. 3) Structura patologica reprezentand Invelisul unei intregi colectii de larve ale unui vierme parazit, de ex.: chistul. hidatic.

117. chlamydia
Microorganism considerat ca o forma de rickettsie, de forma sferica, gramnegative. Prezinta atat caracteristici de bacterie (sintetizeaza ADN si ARN, prezinta perete celular si ribozomi, se multiplica) prin diviziune celulara, este sensibil la antibiotice), cat si de virus (energia necesara metabolismului Clamydia este furnizata de celulele gazda). Patogen la diverse animale si om (boli denumite miyagawa-nelloze cum sunt: ornitoza, psitacoza, limfogranulomul venerian).

118. cholesteatoma
Formatiune tumorala chistica, alcatuita din lamele epiteliale dispuse concentric imprejurul unui depozit purulent, bogat iIn colesterol. Este, In general, secundar unei otite cronice purulente si se constituie In urechea medie, in celulele mastoidiene sau la nivelul meningelor

119. cianoza
Coloratie albastru-violacee tegumentara, tem-porara sau permanenta, fara leziuni cutanate asociate. Cianoza reprezinta rezultatui scaderii concentratiei de oxihemoglobina si al cresterii concentratiei de hemoglobina redusa (peste 5 g/ 100 ml de sange capilar). Apare In diferite boli congenitale sau dobandite care implica fie o malformatie sau disfunctie cardiaca, fie o tulburare a hematozei.

120. cicatrice
Tesut fibros, nou format, care inlocuieste o pierdere de substanta, un tesut inflamator sau reuneste partile divizate de catre o rana sau o plaga operatorie

121. cifoza
Deformare patologica a coloanei vertebrale care con-sta in curbarea antero-posterioara a acesteia (cu convexitatea posterior). Exista o singura situatie in care cifoza este fiziologica si tranzitorie, la sugar in primele luni de viata

122. cimetidina
Antagonist at receptorilor H ai histaminei. Cimetidina exercita o puternica actiune de reducere a secretiei de suc gastric, cu dimi-nuarea aciditatii acestuia.

123. ciroza
Denumire data unui grup de afectiuni hepatice avand drept caracteristica ana-tomopatologica comuna scleroza parenchimului hepatic, cu ten-dinta extensiva si de generalizare, cu formarea unei mari can-titati de tesut conjunctiv, a unor noduli parenchimatosi de re-generare cu necroze celulare. Ciroza reprezinta o boala cronica a ficatului care evolueaza catre insuficienta hepatocelulara si hipertensiune portala. In circa 10-20% din cazuri se produce transformarea maligna (carcinom hepatocelular).

124. cistita
Inflamatie acuta sau cronica a vezicii urinare.

125. claustrofobie
Teama irationala de spatii inchise, cum sunt ascensoarele si tunelele.

126. coagulare
Fenomen de transformare a unei substante organice lichide intr-o masa solida sau semisolida. Masa solida formata este denumita cheag.

127. codeina
Derivat al morfinei cu o dubia actiune analgezica; utilizat ca sedativ al tusei sub forma de sirop sau comprimate.

128. col uterin
Portiunea inferioara stramtata a uterului, situata intre istmul uterin si deschiderea uterului in vagin.

129. colica biliara
Sindrom ce consta in durere intensa la nivelul hipocondrului drept sau in epigastru, cu iradiere spre umar, insotita de greata sau vomismente, uneori de icter si de constipatie. Este determinata de o tensiune locala la nivelul cailor biliare si veziculei biliare, in general din cauza unui obstacol litiazic (calculi). Contractia poate determina migrarea calculului spre caile biliare.

130. colita
Inflamatie a colonului, afectand mai multe segmente sau totalitatea acestuia. Colica prezinta ca simptom principal diareea, uneori cu sange si mucus, si dureri in partea inferioara a abdomenului.

131. colon
Parte a intestinului cuprinsa intre valvula ileo-cecala si rect. Include urmatoarele segmente: colon drept (ascendent), colon transvers, colon stang (descendent), colon sigmoid.

132. colopatie
Orice imbolnavire sau tulburare la nivelul colonului

133. colostru
Secretie a glandelor mamare observata in primele zile dupa nastere. Are culoare galbuie, pH alcalin, este mai bogat in albumine si anticorpi materni si mai sarac in lipide in comparatie cu secretia lactata care il va Inlocui progresiv.

134. coma alcoolica
Stupoare acompaniata de intoxicatie alcoolica severa. Apare la alcoolemii relativ variabile, in functie de toleranta individuala, cel mai des intre 3 si 4 g alcool la litrul de sange.

135. comotie
Stare cauzata de o lovitura sau de un soc violent, angajand o perturbare functionala brusca, de scurta durata, fara modificari organice

136. contraceptie
Termen generic utilizat pentru a desemna ansamblul metodelor utilizate pentru a impiedica conceptia.

137. convalescenta
Durata de timp, mai mult sau mai putin lunga, care urmeaza dupa disparitia simptomatologiei unei boli si in care se restabilesc, progresiv, functiile normale ale aparatelor si sistemelor. Convalescenta dureaza pana la revenirea completa la starea de sanatate.

138. coprocultura
Introducerea in medii de cultura a unor mici cantitati de materii fecale, in scopul observarii florei microbiene dezvoltate si a identificarii, eventuate, a unor germeni patogeni.

139. cornee
Structura transparenta ce formeaza partea anterioara a tunicii fibroase a ochiului. Corneea are forma unei calote sferice cu o fata concava si una convexa, un diametru vertical de 11 mm si unui orizontal de 12 mm, cu o grosime de 0,8-0,9 mm la centru si 1 mm la periferie.

140. crampa
Termen popular care desemneaza o durere vie, de obicei cu instalare brusca, intermitenta, determinata de o contractie musculara tonica, cel mai frecvent localizata la nivelul viscerelor abdominale sau pelviene. Contractie musculara dureroasa, involuntara, tonica, a unui muschi sau grup de muschi scheletici

141. criza epileptica
Accident de origine cerebrala rezultat din cauza unei descarcari neuronale excesive.

142. cuperoza
Leziune cutanata faciala care se caracterizeaza prin congestie cu dilatatie vasculara.

143. decalcifiere (decalcificare)
Scaderea cantitatii de calciu din organism, in esenta prin demineralizarea scheletului. Decalcifierea poate fi localizata sau difuza.

144. decoct
Solutie extractiva apoasa, obtinuta prin procedeul de extractie a principiilor active din produsele vegetate care contin tesuturi lemnoase (radacini, rizomi, scoarte, fructe sau frunze).

145. deglutitie
Act reflex prin care bolul alimentar, lichidele sau saliva trece din gura in faringe si apoi in esofag.

146. demineralizare
Eliminare anormal crescuta, in general prin urina, de substante minerale continute in unele tesuturi din organism (calciu, fosfor, potasiu, sodiu etc.). In prezent, termenul este utilizat indeosebi pentru desemnarea pierderilor de calciu si fosfor de la nivelul scheletului.

147. depigmentare
Disparitia pigmentilor dintr-un tesut, indeosebi a melaninei de la nivelul pielii.

148. depresie
Stare mentala caracterizata prin tristete patologica, durere morala, pesimism, autodevalorizare, dezinteres, anxietate, la care se asociaza o incetinire psihomotorie si simptome somatice .

149. dermatoza
Termen generic vag, desemnand orice boala a pielii.

150. dermita
Inflamatie a dermului. Termenul este utilizat indeosebi cu referire la o actiune nociva locala asupra pielii. Uneori este considerat sinonim cu dermatita.

151. deshidratare
Stare rezultand dintr-o diminuare excesiva a apei in diferitele tesuturi ale organismului (indeosebi sange), prin insuficienta de aport sau prin pierdere exagerata: transpiratii, voma, diaree.

152. deviatie de sept nazal
Anomalie (deformare) anatomica a septului nazal osteocartilaginos, de origine congenitala sau post-traumatica. Deformarea sa se poate produce in partea cartilaginoasa sau/si osoasa si determina o obstructie mai mult sau mai putin accentuata a uneia sau a ambelor fose nazale.

153. dezintoxicare
Tratament care are drept scop eliberarea unui toxicoman sau a unui alcoolic de dependenta fata de drog sau, respectiv, de alcool.

154. dioxina
Substanta din grupul de compusi cu toxicitate mare .Expunerea prelungita la doze mari este asociata cu cresterea certa a numarului de cazuri de cancer

155. dismenoree
Sindrom dureros abdominal care preceda sau insoteste menstruatia. Poate avea cauze functio¬nate (endocrine) sau organice.

156. dispepsie
Digestie dificila, indiferent de cauza.

157. displazie
Termen prin care sunt denumite,toate anomaliile de dezvoltare ale unui tesut, ale unui organ sau ale unei parti dintr-un organ.

158. dispnee
Dificultate in respiratie, de origine pulmonara, car¬diaca, anemica sau nervoasa, caracterizata subiectiv prin opre-siune, jena respiratorie, , iar obiectiv prin tulburarea ritmului, amplitudinii sau a frecventei respiratorii.

159. diverticuloza
Afectiune caracterizata prin prezenta de diverticuli intr-o zona oarecare a tubului digestiv: esofag, duoden, intestin subtire sau colon. Diverticuloza colica expune subiectul afectat la infectii si la hemoragii.

160. donor
Un organism ale carui tesuturi vii pot fi utilizate la un alt organism (prin transfuzie sanguina, transplante de organe).

161. drajeu
Forma de prezentare medicamentoasa cu administrare per os care se prezinta sub forma unei (unor) substante active comprimate, acoperita cu substante zaharoase care pot, eventual, actiona asupra eliberarii substantei active.

162. duoden
SegmentuI initial al intestinului subtire, care continua pilorul. Duodenul cuprinde patru segmente, care descriu in jurul capului pancreasului un inel incomplet, in forma de potcoava.

163. ebrietate
Stare de betie in urma consumului excesiv de bauturi alcoolice.

164. echimoza
Infiltratie sanguina difuza la nivelul hipodermului, care formeaza o pata relativ intinsa, cu contur neregulat, de culoare rosie-violacee sau maronie, care nu se decoloreaza la apasare.

165. eclampsie
Fenomene convulsive sau coma, in afara unei patologii cerebrale sau de alta natura.

166. ecografie
Explorarea unui organ sau a unei regiuni din organism cu ajutorul ultrasunetelor. In principiu, fasciculul de ultrasunete este dirijat in zona de investigat prin impulsuri scurte, succesive, iar ecourile provenite de la diferite structuri ale zonei abordate sunt culese si proiectate pe ecranul unui osciloscop catodic.

167. ecstasy
Este utilizat ilegal ca euforizant, stimulant cerebral si sexual. Expune la accidente cardiace si neurologice.

168. eczema
Afec¬tiune cutanata foarte frecventa, caracterizata prin leziuni eritemato-veziculare pruriginoase, frecvent imprecis delimitate.

169. edem
Infiltratie cu lichid seros a tesuturilor, indeosebi a pielii, cu acumulare de lichid In tesutui conjunctiv subcutanat. Pielea edematiata este lucioasa si mai transparenta, datorita infiltratiei este intinsa, cutele se sterg, iar contururile osoase dispar.

170. efedrina
Alcaloid extras din arbusti apartinand familiei Ephedra, utilizat ca medicament simpaticomimetic cu actiune apropiata de cea a adrenalinei, dar mult mai putin intensa si cu efecte prelungite.

171. elastina
Proteina care este un constituient amorf al fibrelor elastice.

172. elixir
Preparat farmaceutic lichid obtinut prin dizolvarea unor substante aromatice in amestec de apa, alcool (15-50%) si glicerol.

173. embolie pulmonara
Obliterarea brusca, partiala sau totala a arterei pulmonare sau a uneia din ramurile sale de un embolus migrat local, de obicei un fragment de trombus, mai rar grasime, aer sau lichid amniotic.

174. embrion
Organism aflat in primele stadii de dezvoltare.

175. emfizem
Infiltratie difuza, anormala a aerului sau a altui gaz in tesuturi.

176. encefalita
Inflamatie, mai mult sau mai putin intinsa, a encefalului, avand drept origine infectii virale, microbiene sau parazitare. Cand pro-cesul se intinde la tot nevraxul este vorba de encefalomielita sau nevraxita.

177. endocard
Tunica interna a inimii ce captuseste la interior miocardul si delimiteaza cavitatile cardiace

178. endocrinologie
Medicina glandelor cu secretie interna si a hormonilor, din punct de vedere anatomic, fiziologic, fiziopatologic si clinic.

179. endometru
Tunica mucoasa interna a uterului, a carei structura variaza in functie de impregnarea hormonala. Descuamarea zonei superficiale a endometrului la sfarsitui fiecarui ciclu oestral determina menstruatia

180. enterocolita
Inflamatie a mucoasei intestinului subtire si a colonului.

181. enterovirus
Denumire a numeroase virusuri descoperite in tubul digestiv la om.

182. enzima
Substanta de natura proteica ce activeaza o reactie biochimica din organism. Termenul de diastaza este depasit.

183. enurezis
Emisiune involuntara de urina, la copilul cu varsta de peste trei ani, in general in timpul somnului. Enurezis poate avea o cauza organica sau poate fi in relatie cu o problema afectiva (gelozie, protest).

184. epidemie
Aparitia si propagarea rapida a unei boli contagioase la un mare numar de persoane pe un teritoriu mai mult sau mai putin vast

185. epiderm
StratuI extern al pielii.

186. epilepsie
Boala neuropsihica cronica in care apar disfunctii paroxistice ale creierului ca urmare a descarcarilor excesive ale neuronilor cerebrali, de cauze diverse . Manifestarea clinica majora este criza epileptica, ce prezinta o mare varietate de forme.

187. erectil
Tesut sau organ care isi poate modifica volumul, devenind dur, prin aflux de sange in vasele sale.

188. erectie
Cresterea de volum a organelor sau tesuturilor erectile (penis, clitoris, mamelon), determinata de o importanta vasodilatatie.

189. eritem
Congestie a pielii, ce dispare la presiune. Este o manifestare curenta a unui mare numar de afectiuni cutanate.

190. eritrocit
Celula anucleata a sangelui (la om si vertebratele superioare), de culoare roz-rosie.

191. escara
Gangrena cutanata cu necroza uscata a dermului si hipodermului.

192. escherichia
Gen din familia Enterobacteriaceae, cuprinzand in general bacili mobili, gramnegativi. Se gasesc in intestin ca saprofiti, putand deveni patogeni.

193. esofag
Portiune a tractului digestiv care constituie un pasaj musculomembranos intre faringe si stomac.

194. esofagita
Inflamatia esofagului. Poate fi coroziva (lichide caustice), disecanta (flegmon esofagian) si peptica (prin regurgitarea continutului gastric).

195. estradiol
Cel mai activ estrogen natural sintetizat de ovar, placenta, testicul si corticosuprarenala. Pregateste uterul pentru implantarea ovulului fecundat, promoveaza maturarea organelor reproductive accesorii si mentinerea caracterelor sexuale secundare feminine.

196. etambutol
Antibiotic major antituberculos, activ in cazul bacililor uman si bovin.

197. excipient
Substanta in care sunt incorporate principiile active pentru a Ie facilita absorbtia in organism.

198. expiratie
Faza a respiratiei in care este eliminat din plamani aerul inspirat. In mod normal durata este mai scurta decat cea a inspiratiei

199. exsudat
Lichid seros sau albuminos bogat in substante proteice si continand adesea elemente celulare (hematii, leucocite, histiocite etc.).

200. extract
Preparat farmaceutic, obtinut prin extractia dintr-un produs vegetal sau animal cu ajutorul unui solvent (apa, alcool, eter, cloroform) sau a unor amestecuri de solvent, prin diferite procedee.

201. extrauterin
Care este situat in afara cavitatii uterine.

202. faringita
Inflamatie a faringelui.

203. farmacocinetica
Studiul diferitelor etape ale metabolismului medicamentelor in organism: resorbtie, distributie, transformari ale medicamentelor, eliminare.

204. farmacodependenta
Denumire pentru ansamblul fenomenelor psihice si fizice care apar dupa o perioada variabila de utilizare a anumitor medicamente.

205. farmacodinamie
Studiul actiunii medicamentelor asupra organismului, organelor sau tesuturilor, ca si mecanismele acestei actiuni

206. farmacognozie
Disciplina consacrata studiului materiilor prime, in esenta de origine vegetala, care cuprind substante active farmacologic

207. farmacopee
Formular oficial, legal, continand o descriptie a medicamentelor de uz curent in medicina (formula, compozitie, proprietati chimice, mod de preparare, actiune farmacologica etc.). Este obligatoriu in toate farmaciile unei tari.

208. febra
Cresterea temperaturii centrale a organismului uman peste temperatura fiziologica, considerata, in general, de maximum 37°C. Deoarece exista variatii fiziologice in jurul acestei valori (in functie de varsta, in sarcina etc.), practic starea febrila se considera a fi peste 38°C. Pentru temperaturi intre 37° si 38°C se utilizeaza denumirea de stare subfebrila

209. febra aftoasa
Boala eruptiva epidemica si contagioasa determinata de un virus, in special la bovine, caracterizata prin dezvoltarea de afte pe mucoasa bucala, spatiile interdigitale si uger.

210. febra de fan
Criza spastica sezoniera; este data de o stare de sensibilizare alergica la polenul gramineelor.

211. feripriv
Care este provocat prin lipsa fierului sau se caracterizeaza prin absenta acestuia.

212. fibre alimentare
Reziduuri fibroase provenite din alimente vegetate, care nu au fost hidrolizate de enzimele digestive. Fibrele alimentare sunt foarte putin sau deloc metabolizate, fiind degradate partial de flora microbiana din colon. Avand proprietati absorbante, modifica tranzitui intestinal, intarzie abaorbtia nutrimentelor si interfera in metabolismul acestora.

213. fibrilatie atriala
Tahiaritmie supraventriculara caracterizata printr-o depolarizare dezorganizata, anarhica si parcelara (contractii ver-miculare cu frecventa de 400-600/min) a miocardului atrial si pierderea consecutiva a eficientei mecanice atriale, cu trans-mitere neregulata doar a unei parti din excitatiile atriale la ven-triculi (frecventa ventriculara ^ 120-160/min, datorita filtrului nodal).

214. fibrilatie ventriculara
Depolarizare ventriculara anarhica in care coexista arii aflate in diferite grade de depolarizare si repolarizare, fara activitate mecanica. In consecinta, se produce stop cardiac.

215. fibrinogen
Proteina plasmatica solubila din plasma, sintetizata de ficat, care, sub actiunea trombinei, se transforma in fibrina. Fibrinogenul este o glicoproteina plasmatica, sintetizat in ficat.Trombina cliveaza patru legaturi peptidice la nivelul centrului subunitatilor globulare (denumite astfel deoarece au structura secundara de tip a-helix), eliberand un fibrino-peptid A (18 aminoacizi) si un altui B (20 aminoacizi). Acestia sunt denumiti ,,monomeri de fibrina” deoarece se vor asocia In ,,polimeri de fibrina”, care determina reteaua fibrilara de fibrina. Au fost identificate numeroase variante de fibrinogen (reprezentand consecinta unor mutatii ereditare), care au primit numele oraselor In care au fost descoperite

216. fibrom
Tumora benigna constituita din tesut fibros, adica din fascicule de tesut conjunctiv in mijlocul carora se afla celule, de asemenea de natura conjunctiva. Fibroamele pure sunt rare, dar aproape toate proliferarile mezenchimatoase se insotesc de o proliferare fibromatoasa. Desi bine delimitate si cu prognostic favorabil, unele fibroame recidiveaza dupa extirparea chirurgicala. In functie de caracteristicile morfopatologice si de localizare au fost descrise numeroase tipuri de fibroame, printre care: 1) fibrom cavernos, hemangiom cavernos care contine tesut fibros in exces;
2) fibrom chistic adica un fibrom care a suferit o degenerare chistica;
3) fibrom condromixoid al osului derivat din tesut conjunctiv poten¬tial condrogen, localizat frecvent la nivelul metafizei oaselor lungi ale membrelor; 4) fibrom cutanat localizat la nivelul tegumentelor; 5) fibrom dur, care confine tesut fibros cu celule putine;
6) fibrom nazofaringian, angiofibrom al cavumului, foarte hemoragic, adesea recidivant, observat la adolescent; 7) fibrom non-osteogenic osteolitic si proliferativ, cu leziuni dureroase alcatuite din tesutfibros localizat la nivelul metafizelor oaselor lungi, indeosebi la copil; 8) fibrom odontogenic, dezvoltat din tesutui conjunctiv al papilei dentare sub forma unei mase gingivale compusa din tesut conjunctiv fibros vascularizat.

217. fibromatoza
1) Afectiune congenitala sau do-bandita consecutiva unei displazii sau neoplazii, caracterizata prin formarea de noduli fibrosi dezvoltati indeosebi In fasciile profunde, cu tendinta la recurenta locala. Nodulii sunt mai mult sau mai putin sistematizati, sau diseminati in tot organismul. 2) Formarea de fibroame multiple. 3) Proces de involutie fibroasa a unui tesut.

218. fibroza chistica
Termen pentru fibroza chistica a pancreasului. Sinonim.: mucoviscidoza

219. ficat
Glanda anexa a tubului digestiv, foarte voluminoasa, de culoare brun-roscat, cu greutatea medie de 1500 g, situata In loja subfrenica dreapta, constitute dintr-o masa parenchimatoasa a carei unitate elementara este lobulul hepatic. Acesta este alcatuit din celule hepatice poligonale, centrate de o vena centrolobulara si inconjurate de ramificatii terminale ale venei porte, arterei hepatice si de canalicule biliare primitive, grupate in spatiile porte Kiernan

220. fimoza
Constrictia inelului cutanat preputial, cu impiedicarea, secunda-ra, a decalotarii glandului; poate fi, frecvent, congenitala, ac-cidentala, de cauza tumorala sau secundara unor boli cronice, cum este diabetui zaharat

221. fisura anala
Ulceratie alungita si superficiala, in general foarte dureroasa, localizata la nivelul pliurilor radiale ale anusului.

222. fitofagie
Hranirea cu alimente sau substante de origine vegetala.

223. fitofotodermatita
Eruptie provocata prin asocierea patogena a trei elemente: vegetal, radiatii solare si apa. Fitofotodermatita este determinata de actiunea fotosensibilizanta a derivatilor furocumarinid continuti de vegetale

224. fitoterapie
Metoda terapeutica bazata pe utilizarea plantelor medicinale, cu traditie in istoria tuturor civilizatiilor. 0 serie de medicamente produse de industria farmaceutica moderna isi au originea in principii active izolate din plante, cercetarea din acest domeniu fiind, in continuare, productiva. Adeptii fitoterapiei traditionale, fideli principiilor holistice ale terapiilor complemen-tare, sustin ca o serie de plante pot sa ajute organismul la recastigarea “fortei vitale”, perturbata de o serie de factori exogeni (stres, poluare, alimentatie inadecvata etc.). In general, practicantii fitoterapiei considera ca planta intreaga este mai eficienta decat constituentii acesteia. Remediile fitoterapiei sunt extrem de diverse

225. fizioterapie
1) In general, tratamentui bolilor, durerii sau leziunilor prin mijloace fizice. 2) Domeniu al medicinei care are drept obiect preventia, tratamentui si recuperarea unor boli sau a unor consecinte ale acestora, precum durerea sau deficitele functionale, exclusiv prin metode terapeutice fizice, spre deosebire de tratamentui farmacologic, chirurgical sau radio-logic.

226. flatulenta
Distensie abdominala prin acumulare de aer in stomac sau in intestin, care determina o senzatie de tensiune abdominala, denumita balonare.Sinonim cu meteorism.

227. flebita
Inflamatia unei vene. Poate afecta un teritoriu venos oarecare, dar atinge cel mai adesea venele profunde ale gambelor, indeosebi in caz de varice, manifestandu-se in acest caz printr-o tumefactie rosie si dureroasa a tegumentelor zonei afectate, uneori acompaniata de febra. Flebitele pot fi pri¬mitive sau pot surveni ca o complicatie (postpartum, postoperator, dupa o boala infectioasa, consecutiv unei anomalii a coagularii).

228. flegmon
Infiltratie acuta difuza a tesutului celular subcutanat sau a tesutului conjunctiv de sustinere al unui organ. Poate fi difuza sau circumscrisa, cu necroza secundara a tesutului afectat. Tipuri: 1) Flegmon amigdalian sau amigdalita flegmonoasa. 2) Flegmon celulitic, sin.: flegmon difuz. 3) Flegmon circumscris, flegmon dezvoltat intr-o regiune delimitata. 4) Flegmon difuz, flegmon celulitic sau celulita difuza cu simptome septice. 5) Flegmon difuz al planseului bucal, sin.: angina Ludwig 6) Flegmon emfizematos sau gazos, sin.: gangrena gazoasa . 7) Flegmon al ligamentului larg, supuratie localizata In grosimea ligamentului larg al uterului, provocata de supuratii salpingiene, peritonite peritubare inchistate, chisturi paraovariene supurate. Sin.: flegmon pelvian. 8) Flegmon pelvian, sin.: flegmon al ligamentului larg . 9) Flegmon perinefretic, supuratie a tesutului celulograsos perirenal. 10) Flegmon periuretral, flegmon ce se dezvolta in amonte fata de o strictura uretrala, ca urmare a leziunilor de uretrita cronica.

229. flora intestinala
Ansamblul bacteriilor saprofite care traiesc in intestin.

230. fluorizare
Adaugarea de fluor (sub forma de fluoruri) in apa de baut, in scopul prevenirii cariilor dentare.

231. flutter
Tulburare de ritm cardiac care, asemenea fibrilatiei, poate afecta atat atriile, cat si ventriculele, dar aritmia este mai putin rapida si mai putin dezordonata. Flutterul este cel mai frecvent arterial, cu 200-400 de contractii pe minut, ce se succeda cu regularitate si fara pauza. Pe electrocardiograma apar ,,dintii de fierastrau”, care inlocuiesc unda P arteriala. Ritmul ventricular depinde de gradul si de tipul blocului coexistent, in general fiind rapid si regulat, frecvent 150 pe minut, rar mai lent sau neregulat. Flutterul ventricular, caracterizat printr-o succesiune de peste 200 de contractii pe minut, cu complexe bioelectrice foarte deformate pe electrocardiograma, este o stare preagonica.

232. flux sanguin
DebituI sanguin care traverseaza un organ sau un anumit teritoriu considerat

233. fobie
Frica paroxistica irationala, obsedanta, de unele fiinte, obiecte sau situatii. Se utilizeaza si sufixul -fobie. Ex.: agorafobie, claustrofobie, cancerofobie.

234. foliculina
Estrogen natural, secretat, Impreuna cu estradiolul, de celulele tecii interne a foliculilor ovarieni si, in cantitate mica, de testicul. In cursul sarcinii, placenta este sursa esentiala de foliculina

235. foliculita
Inflamatie, de regula supurativa, a foliculilor pilosi. Se descriu forme multiple, printre care: 1) foliculita pielii capului, cauzata indeosebi de stafilococ sau de Trichophyton violaceum, evolueaza spre o alopecie punctiforma, iar in formele grave alopecia este extinsa; 2) foliculita profunda in care se produc abcese cu un focar superficial si unul profund, situat la mijlocul foliculului; 3) foliculita pustuloasa eozinofilica, rara, cu pustule pruriginoase sterile, uneori sub forma de placi si leziuni spongi-oase ale foliculilor, cu infiltratie leucocitara, distructia acestora, iar uneori cu formarea de abcese eozinofilice

236. fontanela
Spatiu neosificat, membranos si depresibil, situat la punctele de intalnire ale unor suturi ale boltii craniene la nou-nascut. La nivelul fontanelei, pielea si aponevroza epicraniana acopera direct meningele.

237. fotalgie
Durere la nivelul ochilor provocata de lumina foarte puternica.

238. fotofobie
Senzatie oculara patologica, dureroasa, insotita de hiperlacrimare si blefarospasm, cauzata de lumina puternica; poate fi in relatie cu o boala oculara (conjunctivita, keratita, iridociclita) sau cu o inflamatie a meningelui.

239. fractura
Intreru-perea continuitatii unui os. Leziune osoasa constand dintr-o solu-tie de continuitate completa sau incompleta, cu sau fara de-plasarea fragmentelor osoase. Se disting numeroase tipuri de fracturi., dintre care mentionam: 1) Fractura cominutiva, cu numeroase fragmente, cel putin unul fiind o eschila. 2) Fractura deschisa sau expusa, in care focarul de fractura comunica cu exteriorul, ca urmare a actiunii agentului traumatizant (direct) sau din cauza unui fragment osos (indirect). 3) Fractura directa, prin lovire cu un corp dur, produsa la locul de aplicare a fortei. 4) Fractura instabila, cu deplasari mari ale fragmentelor; indeosebi In cazul fracturilor de coloana vertebrala, care se insotesc de luxatii, subluxatii sau de fracture ale arcului vertebr. 5) Fractura intraarticulara, al carei traiect patrunde In articulatia adiacenta. 6) Fractura inchisa sau simple, in care focarul de fractura nu comunica cu exteriorul. 7) Fractura cu intrepatrundere sau cu telescopare, exprimata prin scurtarea osului si intrepatrunderea fragmentului diafizar in cel epifizar, in cazul oaselor lungi. 8) Fractura in lemn verde sau sub-periostala, la copii si tineri, cand radiologic se observa o linie transparenta ce intrerupe structura osoasa, dar periostui ramane intact. 9) Fractura de oboseala survine la un subiect normal in urma unei activitati fizice intense (salt, efort, mars fortat). Radiologic se evidentiaza o fractura completa sau incompleta la nivelul metatarsienelor. 10) Fractura patotogica, produsa in urma unui traumatism minim la nivelul unui os bolnav (tumora, displazie, osteoporoza, infectie etc.).

240. frigiditate
Incapacitate de a obtine orgasmul, care afecteaza indeosebi femeia; este foarte rara la barbati.

241. frison
Contractia involuntara a musculaturii, ducand la tremuraturi si senzatie de frig timp de secunde, minute sau ore. Apare la frig, emotii si indeosebi la inceputuI bolilor cu febra importanta.

242. frotiu
Preparat microscopic obtinut prin etalarea pe o lama de sticia, in strat subtire, a unui produs destinat examinarii elementelor celulare pe care le contine.

243. fund de ochi
Partea ochiului care este vizibila prin observatie directa cu oftalmoscopul, adica, papila optica, retina si vasele acesteia.

244. fungicid
Care distruge ciupercile.

245. furuncul
Infectie cutanata , localizata in jurul unui folicul pilos, sub forma de nodul dureros cu localizare dermica si extensie hipodermica.

246. gamaglobulina
Globulinele plasmatice cu cea mai slaba mobilitate la electroforeza, deoarece au sarcina electrica pozitiva cea mai mare.

247. ganglion
Formatiune anatomica de forma sferica sau ovalara, alcatuita dintr-o masa de celule. Este situata pe traiectul unui vas limfatic.

248. gangrena
Necroza tisulara determinata fie de intreruperea aportului sanguin, fie de o tul-burare neurotrofica, la care se poate adauga sau nu o infectie Poate fi limitata la o arie redusa sau extinsa la un Intreg seg¬ment de membru, umeda sau uscata. Portiunea de tesut ne-crozata care se elimina poarta denumirea de sfacel, sau, in cazul tesutului osos

249. gargarism
Forma medicamentoasa lichida (continand antibiotice, antiseptice, astringente sau emoliente) pentru uz extern. Este utilizata in baie bucala, pentru spalarea si dezinfectarea mucoasei bucofaringiene.

250. gastralgie
Durere de origine gastrica, pe care pacientul o percepe la nivelul epigastrului, la palpare sau/si spontan.

251. gastrita
Termen generic pentru toate alterarile acute sau cronice ale mucoasei gastrice de origine inflamatorie, toxica sau alergica.

252. gastrocolita
Inflamatie a stomacului si a colonului.

253. gastroduodenal
Care se refera la stomac si duoden, care afecteaza ambele organe.

254. gastroenterita
Inflamatie acuta sau cronica a mucoaseior gastrica si intestinala, de origine virala sau bacteriana.

255. gastroenterologie
Ramura a medicinei destinata studiului fiziologiei si patologiei stomacului si intestinului, iar prin extensie al intregului sistem digestiv.

256. genital
Care apartine organelor de reproducere.

257. galactoree
Secretie excesiva de lapte la o femeie care alapteaza.
Scurgere spontana de lapte in afara perioadei de lactatie sau dupa intarcare.

258. gigantism
Crestere staturala exagerata in raport cu media populatiei de aceeasi varsta si sex.

259. ginecomastie
Hipertrofia difuza a glandelor mamare la barbat. Aceasta definitie exclude adipomastiile si tumorile locale.

260. gingivita
Inflamatie a gingiei, care daca se asociaza cu modificari osoase constituie o periodontita. Au fost descrise numeroase forme de gingivite.

261. gingko biloba
Arbore originar din Extremul Orient, din frunzele caruia se extrag principii vasoprotectoare si antiischemice.

262. ginseng
Denumire a radacinii plantei Panax Ginseng (arbust cu radacini groase, originar din China) careia, prin traditie, i se atribuie proprietati tonice, stimulante si afrodisiace.

263. gland
Extremitate libera si rotunjita, constituind partea anterioara a penisului. Este acoperita de o mucoasa neteda si inconjurata de un repliu cutanat, preputul.

264. glob ocular
Organ reprezentand segmentul periferic (extern) al analizatorului vizual, de forma aproximativ sferica (cu axul antero-posterior de 25 mm si diametrul transversal de 23 mm), situat in orbita.

265. glutamat
Sare a acidului glutamic care intra in compozitia transaminazelor.

266. gonartrita
Inflamatie seroasa sau purulenta a articulatiei genunchiului.

267. gonartroza
Artroza a genunchiului, determinata de leziuni degenerative sau traumatice, manifesta prin limitare a flexiei, gonalgie si tumefactie variabila.

268. gonococ
AgentuI etiologic al blenoragiei. Denumit stiintific Neisseria gonorrhoeae acesta este un diplococ gramnegativ, imobil, prezent in puroiul blenoragic, in interiorul leucocitelor polinucleare.

269. gonococie
Boala determinata de infectia organismului cu gonococi. Dupa modul de contaminare se disting gonococite veneriene (blenoragie sau gonoree) si gonococite nonvenerieene, extrem de rare (conjunctivita nou-nascutului si vulvovaginita fetitelor).

270. gonoree
Blenoragie.

271. greata
Senzatie iminenta de varsatura, perceputa de obicei in gat sau in epigastru. Greata preceda sau insoteste adesea varsaturile. Ea este de obicei asociata cu diminuarea activitatii functionate a stomacului .

272. grup sanguin
Categorie in care se clasifica diferiti subiecti in functie de unele caractere antigenice ale globulelor rosii. Sistemul clasic este sistemul ABO, cuprinzand patru grupe san¬guine: A (prezenta aglutinogenului A), B (prezenta aglutinogenului B), AB (prezenta celor doua aglutinogene, A si B), 0 (absenta aglutinogenelor). In serul de om au fost gasite izoaglutinine naturale anti-A (a) sau anti-B (p), astfel repartizate incat niciodata la acelasi subiect nu se intalneste aglutinogenul cu aglutinina respectiva. Formula completa a sistemului ABO este, deci: 0 (I) a, p; A (II) p; B (III) a; AB (IV) 0. Ulterior s-a constatat ca sistemut ABO este mai complex, descriindu-se grupele A,-A5, Ao, antigenele 0 sau H, grupele M, N, MN si P. V. si factor Rhesus.

273. gusa
Hipertrofie difuza si benigna a corpului tiroidei.

274. guta
Afectiune determinata de o tulburare a metabolismului purinelor: acidul uric, produs terminal de degradare a purinelor, se acumuleaza in sange (hiperuricemie), apoi, sub forma de cristale minuscule de urati (de sodiu, calciu, potasiu, amoniu), precipita In articulatii si indeosebi in tesutui cartilaginos. In continuare, se constituie depozite de urati la nivelul membranei sinoviale, capsulei fibroase periarticulare, ligamentelor, tendoanelor, periostului si osului. Crescand in volum, aceste mase de urati formeaza aglomerari nodulare de dimensiuni variabile. Articulatiile afectate se pot deforma progresiv, pana la o pierdere de mobilitate. Cel mai frecvent este afectata articulatia metatarsofalangiana a halucelui. Boala se manifesta prin crize de artrita acuta.

275. guturai
Inflamatie acuta a mucoasei foselor nazale, determinata de un virus diferit de cel al gripei sau de alti agenti infectiosi.

276. halena
Denumire data aerului care iese din plamani in timpul expiratiei.

277. halucinatie
Perceptie fara obiect, adica in absenta oricarei stimulari din exterior. Se deosebeste de iluzie, care reprezinta perceptia deformata a unui obiect real.

278. hasis
Rasina psihotropa extrasa (ca si marijuana) din frunzele si inflorescentele de canepa indiana (Cannabis indica), extract alcoolic purificat, cu un continut foarte mare de principii active (canabinoli). Hasisul este frecvent inhalat (fumat) si determina un complex de simptome cunoscute sub numele de ,,betie canabica”. Utilizarea sa repetata si prelungita poate determina o stare de dependenta psihica.

279. helicobacter pylori
Denumire noua a microorganismului Campylobacter pylori, care reflecta cele doua aspecte morfologice ale bacteriei: elice in vivo si adesea bastonas in vitro. Aceasta bacterie gramnegativa constituie, dupa o perioada de infectie si de iritatie a mucoasei gastroduodenale, cauza unei gastrite cronice superficiale, cu evolutie posibila catre ulcere gastrice si duodenale, iar uneori catre adenocarcinoame sau limfoame gastrice .

280. hemangiom
Tumora benigna constituita din vase neoformate si dilatate.

281. hematofag
Parazit care se hraneste cu sange si poate deveni astfel vector al unei boli infectioase.

282. hematom
Colectie de sange, mai mult sau mai putin inchistata, acumulata in tesuturi sau intr-o cavitate naturala. Hematomul rezulta din cauza ruperii unor vase, ca urmare a unui traumatism, sau spontan, in anumite boli.

283. hematomielie
He¬moragie intramedulara cu caracter masiv sau sub forma de microhemoragii punctiforme, produsa in urma unui traumatism medular sau a unei decompresiuni bruste.

284. hemipareza
Pareza localizata la o jumatate de corp.

285. hemiplegie
Pierderea mobilitatii voluntare a unei jumatati a corpului, determinata de leziuni centrale ale fasciculului piramidal. Semnele clinice se afia in relatie cu nivelul leziunii. Cauzele, in ordinea frecventei, sunt: vasculare, tumorale, encefalitice sau traumatice.

286. hemocitopenie
Diminuarea partiala sau globala a numarului de celule (hematii, leucocite, plachete) circulante din sange.

287. hemofilie
Afectiune caracterizata prin disfunctii ale hemostazei, avand drept consecinta tendinta permanenta la hemoragii (spontane sau traumatice).

288. hemoragie
Scurgerea de sange in afara unui vas sanguin, la suprafata corpului (hemoragie externa) sau in interiorul unui organ sau tesut (hemoragie interna). Acest fenomen este intotdeauna patologic, cu exceptia menstruatiei.

289. hemoroid
Dilatatie varicoasa a venelor mucoasei anusului si rectului. Hemoroizii se impart, dupa amplasarea lor, in hemoroizi externi, situati in spatiul subcutanat al canalului anal, si hemoroizi interni, situati in spatiul submucos al canalului anal. Aparitia hemoroizilor este favorizata de ereditate, de constipatie, iar sarcina, prin hipertensiunea venoasa locala, este, de asemenea, un factor predispozant.

290. hemostaza
Procesul de oprire a unei hemoragii.

291. heparina
Substanta anticoagulanta naturala cu actiune rapida, care se gaseste in toate tesuturile organismului, indeosebi in ficat (de unde denumirea sa), in plamani si in muschi.

292. hepatita
Orice afectiune inflamatorie a ficatului.

293. hepatita a
Boala provocata de virusul hepatitic A, virus ARN din genul Heparnavirus, care patrunde in organism pe cale digestiva. Dupa o perioada de incubatie de 18-40 de zile, h. A se mani-festa prin icter cu febra moderata, care se vindeca in circa 15 zile. Boala apare sub forma de cazuri sporadice, dar se pot produce si epidemii, cand sunt posibile forme maligne (cu icter grav primar sau secundar unei forme usoare si atrofie galbena a ficatului). Formele inaparente sunt frecvente si atestarea lor se efectueaza prin dozarea anticorpilor anti-hepatitei A . Prevenirea bolii se efectueaza prin administrare de gama-globuline si, de data recenta, prin vaccinare.

294. hepatita c
Boala provocata de virusul hepatitic C, virus ARN inrudit cu familia Flay/virus, descoperit in 1989. Marea majoritate a cazurilor de hepatita C constituie ceea ce se numea, anterior descoperirii virusului C, hepatite non A sau non B. In cazul hepatitei C, 90% din cazuri sunt anicterice, iar 50% se cronicizeaza, 20% dintre acestea evoluand spre ciroza. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia, tardiva, a anticorpilor anti-virus hepatic C

295. hepatita d
Hepatita rezultata prin infectia simultana (coinfectie sau suprainfectie) cu virusul B si agentui delta sau virusul hepatitei D. In plasma poate fi pus In evidenta antigenul hepatitei D.

296. hepatita e
Hepatita provocata de un virus ARN lipsit de anvelopa, cu transmitere fecal-orala. Hepatita E nu se cronicizeaza si poate fi mortala la gravida.

297. hepatom
In sensul cel mai frecvent, tumora maligna primitiva hepatica, ale carei celule sunt asemanatoare cu celulele parenchimului hepatic, pentru care denumirea corecta este hepatita maligna, deoarece exista si termenul hepatita benigna, pentru tumorile necanceroase.

298. hepatopatie
Nume generic pentru toate afectiunile ficatului.

299. hernie
Proeminenta sau iesirea spontana, temporara sau pemanenta, a unui viscer sau a unei parti dintr-un viscer in afara limitelor nornale, prin peretii slabiti ca rezistenta ai cavitatii care ii contin sau printr-un orificiu natural, accidental sau patologic. Hernia se produce in general in zone anatomice previzibile si uneori este favorizata de o predispozitie congenitala sau dobandita.

300. heroina
Este o pulbere alba cristalina, solubila in alcool si benzen, mai putin in apa, preparata prin acetilarea morfinei. Heroina este mai activa farmacologic decat morfina (efecte analgezice si hipnotice), mai euforizanta, dar si mai toxica, generand rapid si starea de acutumanta.

301. herpes
Boala cutanata acuta caracterizata printr-o eruptie de vezicule mici, transparente, adesea grupate pe un fond rosiatic si inconjurate de o areola rosie. Herpesul este produs de un virus, Herpes simplex virus (HSV) sau Herpesvirus hominis (HVH), din familia Herpesviridae. Herpesul are sediul indeosebi pe fata, in jurul gurii si nasului (buton de febra), uneori la nivel genital. Poate recidiva in aceeasi regiune.

302. hibernom
Tumora subcutanata benigna, localizata indeosebi in axila si in regiunea scapulara, formata din tesut adipos brun, diferit de tesutui adipos nor¬mal si analog celui din mediastinul superior al unor animale hibernante. Hiberom malign reprezinta o varietate de sarcom ale caror celule contin grasime asemanatoare celei a animalelor hibernante.

303. hidrocefalie
Cresterea anor¬mala a cantitatii de lichid cefalorahidian la nivelul ventriculelor cerebrale) sau/si in spatiile subarahnoidiene pericerebrale, congenitala sau dobandita, care provoaca uneori (la copil) cresterea de volum a craniului. De fapt, termenul desemneaza actualmente hidrocefalie interne, adica dilatatiile ventriculare cu exces de lichid, care sunt fie primitive, fie secundare unor obstacole care se opun circulatiei libere si resorbtiei lichidului cefalorahidian.

304. hipercalcemie
Cresterea concentratiei de calciu din sange peste 5,2 mEq/l sau 2,6 mmol/l. Hipercalcemia se constata in bolile ce provoaca “osteoliza (in afara *bolii Paget) si in absorbtia crescuta de calciu, indeosebi in hipervitaminoza D. Hipercalcemia se manifesta printr-un sindrom clinic: anorexie, paloare, slabire, astenie, vomismente si, uneori, diabet insipid. Hipercalcemia idiopatica este asociata cu intarziere in dezvoltarea mentala si anomalii cardiace

305. hipercolesterolemie
Alterare metabolica primitiva sau secundara, caracterizata prin cresterea cantitatii de colesterol din sange (peste 2,5 g/l de plasma sau 7,7 mmol/l). Se constata frecvent in hiperlipidemii. Hipercolesterolemie este constant prezenta in: mixedem, icter obstructiv, necroza lipoidica. Cresterea cantitatii de colesterol este primitiva si masiva in hipercolesterolemie esentiala sau familiala, maladie genetica a carei gravitate este determinata de frecventa complicatiilor cardio-vasculare

306. hiperglicemie
Cresterea cantitatii de glucoza din sange. Este considerata patologica peste 1,2 g/l (dar depinde si de metoda de dozare a glucozei). Se disting: 1) Hiperglicemie fiziologica, tranzitorie si proportionala cu cantitatea de glucide ingerate 2) Hiperglicemie patologica, patognomonica in diabetul zaharat. Se mai observa si intr-o serie de boli hepatice glicogenopexice, in unele afectiuni tiroidiene, hipofizare si ale suprarenalelor

307. hiperlipidemie
Cresterea cantitatii de colesterol si/sau trigliceride peste valoarea normala de 2 g/l. In functie de tipul de lipoproteine care domina, se deosebesc cinci categorii (dupa Fiederickson): 1) tip I – cresterea considerabila a chilomicronilor si trigliceridelor 2) tip II – predomina p-lipoproteinele si colesterolul; se disting doua variante: tipul lla, cu hipercolesterolemie pura (cresc doar LDL), si tipul IIb, cu hipercolesterolemie mixta (cresc LDL si VLDL). 3) tip III – mixt, cu cresterea concomitenta a p-lipoproteinelor (ded hipercolesterolemie) si a pre-p-lipoproteinelor (deci trigliceridele endogene); clinic, apar xantoame tendinoase si eruptive si exista tendinta la aterosderoza. 4) tip IV, cu ser lactescent si bogat In pre-p-lipoproteine si trigliceride endogene; clinic, se aseamana cu “hiperlipemia esentiala, dar apare in mixedem, nefroza, diabet zaharat, alcoolism (cresc VLDL). sin.: hiperlipomicronemie. 5) tip V – rar, prin asociere la subiectui tanar a tipurilor I si IV (cresc VLDL si chilomicronii). Sin.: hiperlipo-proteinemie. In practica, cea mai utila este clasificarea propusa de Asociatia Europeana de Ateroscleroza care imparte hiperlipidemia in:
1) Hipercolesterolemii: a) de granita (TG sub 2 g/l, iar colesterolul 2-2,5 g/l); b) moderate (colesterol 2,5-3 g/l); c) severe (colesterol peste 3 g/l). 2) Hipertrigliceridemii: a) moderate (colesterol sub 2 g/l, iar TG 2-4 g/l); b) severe (TG peste 4 g/l). 3) Hiperlipidemii mixte: a) moderate (colesterol 2-3 g/l, TG 2-4 g/l; b) severe (colesterol peste 3 g/l si TG peste 4 g/l).

308. hipermenoree
Menstruatie de o abundenta anormala.

309. hipermetropie
Perturbare a vederii de aproape, consecutiva anomaliei de refractie a ochiului, in care punctui de convergenta a razelor luminoase se afla in spatele retinei. Se corecteaza cu lentile convexe, convergente

310. hiperoxalurie
Excretie a unor cantitati mari de oxalat in urina, care poate conduce la formarea de calculi renali. Se deosebesc: 1) Hiperoxalurie enterica survine dupa rezectia extinsa a ileonului, care are drept consecinta o absorbtie excesiva de oxalat la nivelul colonului, cu formare de calculi in tractul urinar. 2) Hiperoxalurie primara este o boala genetica ce se caracterizeaza prin excretia de cantitati mari de oxalat, nefrolitiaza, nefrocalcinoza, tendinta la insuficienta renala si, frecvent, depozite generalizate de oxalat de calciu (oxaloza), ca urmare a unui defect de metabolizare a glioxilatului

311. hiperplazie
Dezvoltare exagerata a unui tesut sau organ datorita inmultirii elementelor celulare normale, partea afectata devine mai mare, dar tesutui sau organul isi pastreaza forma normala. Hiperplazia poate fi fiziologica sau compensatorie (ex.: refacerea unui tesut dupa indepartarea unui fragment) sau patologica, de obicei de natura hormonala

312. hipertensiune
Cresterea tensiunii, cu sensul de hipertensiune vasculara sau hipertensiune arteriala, adica cresterea presiunii la nivelul retelei arteriale. Termenul hipertensiune arteriala desemneaza in practica cresterea tensiunii in arterele marii circulatii (hipertensiunea sistemica), presiunea maxima depasind 170 mmHg si putand atinge 250-300 mmHg, iar presiunea minima depasind 100 mmHg. De fapt, presiunea arteriala normala variaza in functie de varsta si, uneori, in functie de originea etnica. 1) Tensiune arteriala optima: TAS (tensiunea arteriala sistolica) < 120, TAD (tensiunea arteriala diastolica) < 80. 2) Tensiunea arteriala normala: TAS < 130, TAD < 85. 3) Tensiunea arteriala la limita superioara a normalului: TAS 130-139, TAD 85-89. 4) HA gradul 1 (usoara): TAS 140-159, TAD 90-99. 5) Subgrup borderline: TAS 140-149, TAD 90-94. 6) HA gradul 2 (moderata): TAS 160-179, TAD 100-109. 7) HA gra¬dul 3 (severa): TAS 2: 180, TAD > 110. 8) HA sistolica izolata: TAS S 140, TAD < 90. 9) Subgrup borderline: TAS 140-149, TAD < 90. Cand valorile tensiunii sistolice si distolice se incadreaza in doua categorii diferite, pentru clasificarea hipertensiunii se ia in considerare valoarea cea mai mare. Hipertensiunea arteriala provoaca frecvent cefalee, tulburari senzoriale usoare, crampe ale extremitatilor si poate fi la originea unor complicatii grave, indeosebi accidente nervoase de origine vasculara, insuficienta ventriculara stanga, insuficienta renala. Clasificarea sindroamelor hipertensive : 1) Hipertensiune arteriala esentiala.2 ) Hipertensiunea arteriala secundara (simptomatica).

313. hipertensiune intracraniana
Sindrom caracterizat prin cefalee frontala sau occipitala, vomismente, tulburari oculare

314. hipertiroidism
Ansamblu de manifestari plurisistemice determinat de hipersecretia prelungita de hormoni tiroidieni, ceea ce implica o hiperfunctie a parenchimului tiroidian.Hipertiroidismul este constanta in “boala Basedow

315. hiperuricemie
Cresterea cantitatii de urat de sodiu, sare a acidului uric, in circulatia sanguina.

316. hipoacuzie
Tulburare de auz caracterizata prin diminuarea mai mult sau mai putin accentuata a acuitatii auditive

317. hipocalcemie
Diminuarea concentratiei calciului din sange (sub 0,105 g/t sau sub 2,6 mmol/l).

318. hipoclorhidrie
Deficienta de acid clorhidric in stomac

319. hipocolesterolemiant
1) Care scade concentratia colesterolului sanguin (sau se afla in relatie cu aceasta diminuare). 2) Denumire generica pentru medicamentele care au aceasta proprietate, indeosebi fibratii, colestiramina (rezina chelatoare de acizi biliari) si statinele

320. hipoderm
Zona tegumentului situata sub dermul profund, caracterizata prin trasee conjunctivo-elastice laxe, care delimiteaza lobuli adiposi ce contin celule grasoase sau adipoase

321. hipofiza
Organ neuroglandular cu functie endocrina, subdivizat in doua parti diferite din punct de vedere embriologic, morfologic si functional: 1) neurohipofiza formata din eminenta mediana, tija infundibulara si posthipofiza; 2) adenohipofiza formata din antehipofiza, lobul cistiform si lobul infundibulotuberal.La nivelul neurohipofizei sunt stocati si, ulterior, eliberati hormonii hipotalamici neurohipofizari sintetizati in nucleii supraoptic si paraventricular si care ajung in neurohipofiza prin tractul hipotalamo-hipofizar

322. hipogastru
Regiune a abdomenului

323. hipoglicemie
Scaderea cantitatii de glucoza din sange sub limita normala de 0,80 g/l. Se poate produce prin supradozaj de insulina sau de sulfamide hipoglicemiante (in tratamentui diabetului), prin hipersecretie de insulina (Indeosebi insulinom), ca si in insuficienta suprarenala, antehipofizara sau hepatica. Se manifesta prin anxietate, dezorientare, tahicardie, transpiratii profuze, senzatie de foame imperioasa, tremuraturi (tulburari denumite si sindrom hipoglicemic). Uneori, indeosebi in insulinoame, sindromul hipoglicemic evolueaza catre coma hipoglicemica.

324. hipomenoree
Menstruatie mult redusa ca abundenta.

325. hiposialie
Insuficienta secretiei salivare.

326. hipotermie
Scadere a temperaturii generale a corpului

327. hipotiroidism
Sindrom complex, secundar insuficientei hormonilor tiroidieni la nivel de receptor.Forma cea mai accentuata de hipotiroidism este mixedemul

328. hipovitaminoza
Carenta de aport vitaminic, care poate fi asociata cu alte carente, in lipide, proteine, glucide, elemente minerale

329. hirsutism
Termen care defineste cresterea accentuata a pilozitatii feminine, masculine: facial (barba, mustata, laterofadal preauricular), pe toracele anterior (periareolar), pe abdomenul inferior si fata interna a coapselor. Hirsutismul se asociaza frecvent cu alte semne ale excesului de hormoni androgeni (acnee, seboree). Ca urmare termenul de hirsutism este folosit, frecvent, nu doar pentru a desemna un simptom, ci o boala endocrina de etiologie diferita.

330. histerectomie
Ablatia uterului pe cale abdominala sau vaginala prin multiple variante si tehnici. Poate fi: 1) Subtotals – extirparea corpului uterin cu conservarea colului si, eventual, a anexelor. 2) Totala – extirparea in totalitate a uterului si a anexelor, fara ganglionii limfatici si tesutui parauterin

331. hiv/sida
HIV este un Lentivirus apartinand familiei retrovirusurilor

332. homeopatie
Directie terapeutica bazata pe principiul similia similibus curantur.In homeopatie bolile sunt tratate prin administrarea unor doze foarte mici de substante capabile sa provoace, la omul sanatos, unele manifestari asemanatoare simptomelor prezentate de bolnav. Aplicarea corecta a metodei implica o comparatie a ansamblului simptomelor afectiunii si a reactiilor individuale ale bolnavului cu patogenezia medicamentului utilizat. Medicamentele homeopatice sunt fabricate prin dilutii succesive

333. homosexualitate
Deviere a instinctului sexual caracterizata prin afinitate sexuala pentru persoanele de acelasi sex

334. icter
Coloratie galbena a pielii, a mucoaselor sau a sclerelor, determinata de impregnarea acestora cu bilirubina

335. icter fiziologic al nou-nascutului
Tranzitoriu observat la nastere la toti prematurii si la circa jumatate dintre nou-nascutii la termen. Se produce din cauza absentei temporare a unei enzime indispensabile in transformarea bilirubinei indirecte in bilirubina directa, hepatocitele neavand, inca, la nastere, capacitatile functionale normale

336. ihtiism
Intoxicatie prin consumul pestelui alterat sau al unor specii de pesti care sunt toxici

337. impetigo
Infectie cutanata foarte frecventa la copii, caracterizata prin formarea de pustule prin ruperea carora se elibereaza un lichid generator de cruste galbui, care acopera ulceratii de culoare rosie. Impetigo se localizeaza indeosebi la nivelul fetei si a mainilor. Boala este contagioasa, fiind determinata de streptococi sau stafilococi.

338. impotenta
Lipsa de vigoare; neputinta. Tipuri: 1) impotenta functionala: imposibilitatea mobilizarii unui membru sau a unor grupuri musculare. 2) impotenta sexuala, imposibilitatea realizarii actului sexual de catre barbat.

339. imunitate
1) Termen care initial a desemnat dobandirea de catre organism a unor proprietati de aparare noi si specifice ca urmare a unei infectii. 2) Prin extensie, in prezent este cuprins sub aceasta denumire ansamblul factorilor umorali si celulari care protejeaza organismul impotriva unei agresiuni infectioase sau toxice (cu exceptia fenomenelor de toleranta). Se disting doua mari tipuri de imunitate: a) imunitate nespecifica . b) imunitate dobandita.

340. imunizare
1) Procedeu prin care se asigura imunitatea organismului, fie prin vaccinare (imunitate activa), fie prin injectare de ser specific (imunitate pasiva). 2) In sens mai general, producerea de anticorpi in organism consecutiv aparitiei unui antigen. Anticorpii produsi asigura protectia impotriva unei boli sau, dimpotriva, pot interactiona cu antigenii provocand o stare patologica.

341. imunoglobulina
Termen generic ce desemneaza o serie de globuline care apartin practic, toate, grupului gamaglobulinelor. Imunoglobulinele (Ig) sunt anticorpi cu structura biochimica analoga. Se gasesc in serul sanguin si in alte lichide biologice.

342. in vitro
Referitor la unele fenomene observate In laborator, de obicei in eprubeta, pornind de la prelevari umorale din organismul viu. Fenomenul observat reproduce un fenomen care poate avea loc in organism.

343. in vivo
Termen latin utilizat cu referire la fenomene observate In organismul viu, in intregime

344. inapetenta
Diminuarea apetitului

345. anorexie
Diminuare marcata sau pierdere a apetilului

346. incontinenta
Incapacitatea de a controla voluntar emisiunile de urina sau/si de materii fecale.

347. indigestie
Digestie incompleta sau imperfecta, insotita de obicei de unul sau mai multe din urmatoarele simptome: greata, voma, senzatie de jena sau presiune in epigastru, regurgitatie acida, acumulare de gaze in tubul digestiv.

348. infarct
Focar circumscris de necroza ischemica, cu sau fara infiltratie sanguina, determinat de obliterarea unei artere la nivelui unui viscer

349. infarct miocardic
Alterare macroscopica a unui perete cardiac, de origine ischemica (indiferent de mecanism), constand din necroza miocardica si, ulterior, din scleroza si afectand o suprafata parietala egala cu cel putin 2 cm2. Leziunea anatomopatologica reprezinta, in marea majoritate a cazurilor, un accident major al aterosclerozei coronariene. Se manifesta, de obicei, clinic printr-o criza de angina pectorala extrem de intensa si rebela la tratament, uneori poate aparea fara nici o simptomatologie anterioara, sau cu semne dinice discrete.

350. infectie
Patrunderea in organism a unui agent patogen (virus, bacterie, ciuperca, parazit) capabil sa se multiplice si sa induca leziuni anatomopatologice.

351. infertilitate
Imposibilitatea femeii de a concepe un fat viabil. Nu este sinonim cu sterilitate

352. inflamatie
Ansamblul reactiilor locale ale organismului ca urmare a unei agresiuni de origi¬ne diversa: bacteriana, virala, antigenica, chimica, fizica. Inflamatia este insotita adesea de manifestari generale si poate fi acuta, sub-acuta si cronica

353. infuzie
Solutie apoasa obtinuta din produse vegetale mentinute un timp in contact in apa fierbinte, aproape de fierbere.

354. inhalatie
Act terapeutic care consta in absorbtia prin caile respiratorii, in timpul inspirului, a unui fluid aflat in stare gazoasa sau dupa transformarea in stare de vapori.

355. inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei
Denumire pentru un grup de substante care inhiba enzima de conversie a angiotensinei I In angiotensina II. Aceste molecule exercita un puternic efect antihipertensiv, reprezentant tipic fiind captopri-lul, iar mai recent enalaprilul.

356. inseminare artificiala
Metoda de tratament al infertilitatii masculine constand in introducerea instrumentala a spermei in vaginul unei femei apte pentru conceptie. Sperma (proaspata sau conservata prin congelare In azot lichid) este depusa in ziua probabila a ovulatiei si poate proveni de la sot (in caz de impotenta a acestuia) sau de la un donor anonim (in caz de sterilitate a sotului).

357. inseminare intrauterina
Procedeu de conceptie asistata in cazurile de infertilitate masculina cauzata de incapacitatea spermatozoizilor de a penetra prin mucusul cervical sau prin bariera ce inconjoara ovulul. Spermatozoizii pot fi tratati chimic in vitro pentru ameliorarea motilitatii acestora, fiind apoi injectati direct in uter pe cale vaginala.

358. insolatie
Stare patologica rezultata in urma expu-nerii de lunga durata la actiunea razelor solare sau in perioade in care intensitatea acesteia este foarte mare. Se poate manifesta prin hiperpirexie si leziuni cutanate de arsura, iritatie meningiana, uneori coma

359. insomnie
Absenta somnului in perioadele normale de somn. Insomnia poate avea cauze multiple si este foarte rar totala, de obicei afectand un subiect pe o anumita perioada determinata a noptii;

360. insuficienta coronariana
Diminuare efectiva, localizata sau .generalizata, a debitului sanguin de la nivelul circulatiei coro-nariene. Acest termen este utilizat indeosebi In sens fiziopa-tologic, in toate cazurile cand circulatia coronariana nu asigura nevoile metabolice ale miocardului, indeosebi in oxigen.

361. insuficienta hepatica
Deficienta functionala, de diferite grade, a hepatocite-lor, tradusa prin semne clinice si de laborator

362. insuficienta renala acuta
Sindrom definit prin scaderea debitului de filtrare glomerulara, la care se adauga tulburari hidroelectrolitice grave si tulburari endocrine

363. junghi
Durere intensa cu caracter intermitent si cu localizare indeosebi toracica. Apare in afectiunile pleuropulmonare si cardiace

364. insuficienta renala cronica
Faza finala de evolutie a majoritatii nefropatiilor, caracterizata prin scaderea progresiva, avansata si ireversibila a filtrarii glomerulare si/sau a functiei tubulare, cu diminuarea sau pierderea functiilor excretorie, homeostatica si endocrina ale rinichilor. Cauza principala a insuficienta renala cronica este reprezentata de nefropatiile glomerulare cronice (peste 50%), urmata de nefropatiile interstitiale (circa 20%), nefroangioscleroza din hipertensiunea arteriala, nefropatia diabetica si boala polichistica renala. Insuficienta renala cronica se numeste terminala cand supravietuirea nu mai este posibila decat prin recursul la dializa periodica sau la transplant renal.

365. keratina
Proteina fibroasa, alcatuita din 18 aminoacizi; este bogata in sulf, se formeaza in stratul cornos al pielii, in par si unghii.

366. keratita
Denumire generica a tuturor inflamatiilor corneei. Keratita se manifesta prin roseata conjunctivei, durere vie, lacrimare, clipit, fotofobie.

367. insuficienta respiratorie
Imposibilitatea aparatului respirator de a mentine presiunile partiale ale oxigenului si dioxidului de carbon si saturate in oxigen din sangele arterial la valori normale.

368. keratodermie
Denumire generica pentru hiperplazii ale stratului cornos. Cele mai frecvente keratodermii sunt palmara si plantara. Keratodermiile pot fi congenitale si familiale sau pot fi dobandite in cadrul simptomatologiei unor afectiuni diverse (sifilis, psoriazis, eczeme, lichen etc.)

369. intertrigo
Afectiune dermica localizata indeosebi la nivelul pliurilor (a zonelor predispuse la frecare mecanica), care poate aparea la obezi si la sugari. Este favorizata de transpiratie, in contextul careia leziunea dermica se suprainfecteaza microbian.

370. keratomicoza
Dermatomicoza limitata la straturile superficiale ale epidermului cornos sau cuticula parului.

371. keratoza
Termen care desemneaza hiperplazia stratului cornos al epidermei.

372. intestin
Portiune a tubului digestiv cuprinsa intre pilor si anus, alcatuita din doua mari parti: intestin subtire si intestin gros

373. keratoza seboreica
Leziune cutanata a zonelor descoperite la varstnici, complicand atrofia senila a pielii. Consta in pete uscate de culoare bruna, uneori rugoase, care se acopera treptat cu formatiuni cornoase mai mult sau mai putin reliefate, denumite keratoame senile.

374. klebsiella
Gen de bacterii gramnegative, imobile, apartinand familiei Enterobacteriaceae. Sunt localizate la nivelul tractului respirator, intestinal si urogenital, la animale si la om. Reprezinta o cauza frecventa a infectiilor pulmonare, biliare si urinare, precum si a infectiilor plagilor.

375. intoxicatie
Ansamblul unor stari patologice accidenlale cauzate de expunerea organismului, acuta sau cronica, la substante toxice provenite din exterior

376. ipeca
Extrasul liofilizat din rizom si radacini de Cephaelis ipecacuanha, utilizat ca emetic si expectorant.

377. ipohondrie
Preocupare obsedanta a unui individ pentru sanatatea sa

378. labilitate emotionala
Trecerea rapida de la o stare emotionala la alta, uneori opusa ca sens. Se observa in stari nevrotice, psihopatii, arterioscleroza cerebrala, dar poate fi si o caracteristica temperamentala.

379. lacrima
Secretia glandei lacrimale, cu rol in mentinerea umiditatii corneei.

380. lactatie
Proces de formare si de secretie a laptelui din celulele glandei mamare si de excretie a acectuia prin canalele galactofore.
Termen utili¬zat pentru denumirea perioadei in care o femeie alapteaza.

381. magistral
Medicament preparat in farmacie, conform prescriptiei unui medic, spre deosebire de un medicament oficinal

382. lactoza
Dizaharid care se gaseste in Iapte si este format dintr-o molecula de glucoza si una de galactoza. Este o substanta organica incolora, cu gust dulce. Se utilizeaza ca excipient pentru medicamente. Imposibilitatea organismului de a degrada Iactoza determina intoleranta la lactoza, care apare in cazul absentei sau a insuficientei de secretie a lactazei si poate fi congenitala sau dobandita (afectiuni intestinale, parazitoze, rezectie chirurgicala a unui segment de intestin).
Se manifesta mai frecvent la nounascut, prin diarei acide, lactozurie si deficit ponderal.

383. malabsorbtie
Alterarea resorbtiei sau absorbtiei intestinale a grasimilor, proteinelor, glucidelor,

384. lanolina
Produs obtinut prin purificarea grasimilor din seul de oaie: amestec pe jumatate cu apa si adaugare de substante parfumate. Unguent ideal al pielii; in lanolina se pot adauga si unele medicamente cu actiune locala.

385. malarie
Cea mai raspandita boala infectioasa transmisibila si una dintre cele mai grave, malaria este endemica in regiunile calde intertropicale, indeosebi in Asia si Africa, reprezentand una din primele cauze de mortalitate. Boala este provocata de paraziti din genul “Plasmodium, avand ca rezervor de infectie omul infestat, de la care agentii infectanti sunt transmisi la omul sanatos prin intepatura femelei tantarului anofel.

386. laringita
Inflamatie acuta sau cronica a laringelui.

387. malformatie
Anomalie morfologica a unui organ, a unei parti a corpului sau a ansamblului corpului uman care rezulta dintr-o tulburare a dezvoltarii embrionare

388. malign
Caracteristica a unei boli determinata de un proces de cancerogeneza, cu formarea unei tumori primare ce metastazeaza ulterior.

389. laxativ
Preparat care produce purgatie.

390. malnutritie
ermen general care desemneaza orice anomalie de nutritie, prin exces, deficit sau dezechilibru de aport sau de asimilare

391. lehuza
Femeia timp de 6 saptamani dupa nastere.

392. mamelon
Formatiune anatomica situata anterocentral la nivelul glandei mamare, cu forma cilindro-conica, proeminand anterior, inconjurata de o zona pigmentata circulara (areola). La nivelul mameloanelor se deschid canalele galactofore

393. mamografie
Radiografia glandei mamare, fara nici o preparatie prealabila, fara opacifiere cu un produs de contrast. Reprezinta cel mai bun procedeu de screening non-invaziv al cancerului mamar (6% fals pozitive si 11% fals negative). In tarile occidentale, la femeile de peste 45-50 de ani se recomanda efectuarea a cel putin unei mamografii anual, tinand seama de riscul ridicat de cancer mamar dupa aceste varste

394. lentigo senil
Pete pigmentate variabil, in general de culoare cafenie, care apar la varstnici la nivelul mainilor (indeosebi) si al fetei.

395. lepra
Boala infec-tioasa determinata de bacilul Hansen (Mycobacterium leprae), care patrunde in organism pe cale tegumentara, propagandu-se apoi prin intermediul nervilor periferici.

396. leptospiroza
Boala infectioasa provocata de bacteriile din genut Leptospira.

397. letargie
Somn profund si continuu, de lunga durata (ore, zile, luni). PacientuI este inconstient, imobil si poate raspunde la stimuli exteriori puternici, dar fara intreruperea somnului. Letargia poate aparea in leziuni ale centrilor nervosi superiori, de etiologie diversa, frecvent infectioasa.

398. leucemie
Termen generic pentru un grup de boli caracterizate prin prezenta in exces in maduva osoasa si, uneori, in sange a leucocitelor sau a precursorilor acestora. L.eucemiile sunt neoplasme derivate din celulele hematopoietice, care prolifereaza initial in maduva osoasa inainte de a disemina in sangele periferic, splina, ganglioni limfatici si, in final, in alte tesuturi.

399. mamoplastie
Denumire pentru toate tipurile de interventii chirurgicale corectoare sau reparatorii ale sanului.

400. leucograma
Formula Leucocitara.

401. levodopa
MedicamentuI care constituie baza terapiei bolii Parkinson.

402. leziune
Termen prin care este denumita orice alterare morfologica, patologica sau traumatica, produsa la nivel tisular sau celular. Leziunea determina o discontinuitate structurala sau o diminuare a functiei tesuturilor sau celulelor afectate.

403. mastita
Denumire generica care grupeaza toate afectiunile inflamatorii ale mamelei. Mastita carcinomatoasa este o forma pseudoinflamatorie a cancerului mamar, observata la femeia tanara in timpul sarcinii sau al perioadei de alaptare. Se manifesta prin inflamatia acuta a glandei mamare in intregime, cu evolutie spontana spre exitus in cateva saptamani sau luni

404. lichid amniotic
Lichidul in care se afla fetusul in cursul sarcinii. Este clar, transparent, albicios spre sfarsitui sarcinii, cu miros fad, iar volumul sau in sarcina la termen variaza intre 500 si 1 200 ml.

405. lidocaina
Anestezic local.

406. lifting facial
Interventie de chirurgie estetica cervicofaciala, destinata suprimarii ridurilor si laxitatii pielii de la nivelul fetei si a gatului.

407. mastodinie
Senzatie de tensiune dureroasa la nivelul glandelor mamare, spontan si la palpare. Mastodinia este un simptom in multe afectiuni: dezechilibru hormonal estrogeni-progesteron, afectiune locala a glandei mamare, dar poate aparea si in relatie cu menstrele.

408. limfa
Lichid clar, transparent, galben pal, alcalin, care circula in vasele limfatice sau care ocupa spatiile intercelulare.

409. limfocitom
Proliferare limfocitara benigna localizata la nivelul dermului.

410. limfom
Termen generic pentru modificarile maligne care, spre deosebire de leucemii, sunt situate predominant In tesuturile limfoide.

411. medicina ayurvedica
Sistem medical coerent bazat pe filozofia vedica in care terapia se adreseaza tuturor nivelelor fiintei (fizic, mental, emotional si spiritual) si vizeaza integrarea omului in armonia cosmica. Principiul fundamental al manifestarii este, in conceptie ayurvedica, prana, identificabila cu ,,suflul vital” sau cu energia universala, orice maladie fiind consecinta unei tulburari in circuitui pranei.

412. liofilizare
Procedeu de conservare a produselor biologice fragile (fragmente de tesuturi sau organe, hormoni, vaccinuri, enzime, plasma, ser, gamaglobuline, antibiotice, alte medicamente etc.). In vederea Iiofilizarii, produsul biologic este mai intai congelat (de obicei In azot lichid, la -194,5°C), apoi este introdus intr-o incinta la nivelul careia, prin scaderea presiunii, se produce deshidratarea probei. Produsul liofilizat nu sufera nici o alterare si poate fi mentinut ca atare timp indelungat. Utilizarea sa este posibila dupa reconstituire prin adaugare de apa distilata sau a unei solutii fiziologice.

413. lipide
Denumire generica a esterilor de acizi grasi de masa molecu-lara mare, constituenti ai tesuturilor vii. Lipidele sunt insolubile in apa si solubile in solventi ca alcoolul si cloroformul. Reprezinta un component important al dietei, atat datorita valorii energetice mari, cat si prin asocierea cu vitaminele liposolubile si cu
acizii grasi esentiali.

414. megacolon
Anomalie a intestinului gros care consta in dilatarea segmentara a acestuia, cu subtierea peretelui si hipertrofierea musculoasei, determinand constipatie, distensie abdominala si staza a materiilor fecale In intestin

415. lipom
Formatiune tumorala benigna, bine delimitata si de consistenta moale, cu localizare frecvent subcutanata. Rezulta din proliferarea tesutului adipos normal.

416. lipozom
Microsfera (cu diametrul de 20-30 nm) alcatuita dintr-un strat dublu concentric de fosfolipide si obtinuta prin dispersia fosfolipidelor in apa. Membrana lipozomala este asemanatoare cu dublul strat fosfolipidic al membranei celulare.

417. melanina
Substanta rezultata din metabolismul
tirozinei, este un pigment fiziologic (variind de la negru la brun roscat) al unor structuri anatomice din organism (coroida, piele, par etc.). Patologic, se produce in exces in unele tumori, denumite melanice sau se elimina in urina.

418. litiaza
Nume generic pentru afectiunile ce implica formarea de concretiuni solide (calculi) prin aglomerarea de substante orga-nice sau minerale in interiorul canalelor glandulare, conductelor naturale sau cavitatilor organice. In functie de localizarea cal-culior se descriu: colelitiaza, litiaza renala, litiaza vezicala.

419. melanom
Denumire generica pentru tumorile dezvoltate din melanocite, de regula cu diferite grade de malignitate, survine la nivelul pielii (expunerea excesiva la radiatiile solare fiind un factor determinant), dar si la nivelul ochiului si membranelor mucoase. Frecvent, melanomul se extinde si in alte regiuni din organism, indeosebi la nivelul ficatului si nodulilor limfatici. In aceste cazuri, melanina sau precursorii sai pot fi excretati in urina

420. lombalgie
Durere care apare spontan sau la palparea regiunii lombare. Etiologia este in relatie cu organele situate in proximitatea regiunii anatomice mentionate, indeosebi cu afectiunile renale sau ale coloanei vertebrate.

421. lombartroza
Reumatism cronic degenerativ localizat la nivelul coloanei lombare. Determina o curbare a trunchiului si dureri mai mult sau mai putin vii, lombare si sciatice.

422. lordoza
Aspect fiziologic al coloanei vertebrale, care consta in prezenta unei convexitati anterioare in regiunile cervicala si lombara.

423. lues
Sifilis.

424. melatonina
Hormon secretat de glanda pineala la intuneric (noaptea) si o cantitate extrem de redusa la lumina (ziua) .Hormon secretat de glanda pineala la intuneric (noaptea) si o cantitate extrem de redusa la lumina (ziua). Receptorii pentru m. se afla situati In nucleui de deasupra chiasmei optice si transmit creierului, consecutiv interactiei cu ligandul specific, informatia asupra ritmului de alternanta zi/noapte. Melatonina este un derivat al serotoninei, impreuna cu care are rol in reglarea ciclului de somn. Ca urmare, melatonina este utila in terapia perturbarii somnului si a insomniei, indeosebi la varstnici si lucratorii din ture de noapte.

425. lumbago
Accident dureros paroxistic cu debut brusc, caracterizat printr-o durere lombara foarte vie si o senzatie de blocaj al rahisului lombar aparute dupa efort. Lumbago nu este o boala, dar reprezinta manifestarea cea mai frecventa a unei discopatii lombosacrate.

426. melena
Simptom care consta in evacuarea pe cale anala de sange digerat, provenit din hemoragii de la nivelul tubului digestiv, in segmentele superioare colonului. Acesta se elimina amestecat sau nu cu materii fecale si capata un aspect caracteristic, negru, asemanator gudronului.

427. lupus eritematos cronic
Dermatoza caracterizata printr-un placard eritematos, cu margini nete, infiltratie discreta, su-prafata acoperita cu scuame si atrofie centrala. Localizarile sunt: nas, obraji, urechi, ceafa, maini, mucoasa bucala.

428. meningita
Denumire generica pentru inflamatiile, acute sau cronice, ale meningelor cerebrale sau medulare. Etiologia poate fi diferita (infectie virala, microbiana, parazitara, toxica etc.), dar simptomatologia este asemanatoare (traducand iritatia meningiana), caracterizata prin febra, cefalee, uneori vomismente ,fotofobie,

429. menopauza
Termen utilizat In general pentru a desemna varsta corespunzatoare menopauzei si, uneori, prin extensie, a andropauzei.

430. nanism
Insuficienta staturala a unui subject, cand inaltimea acestuia este inferioara cu cel putin doua deviatii standard fata de talia medie a subiectilor de aceeasi varsta si de acelasi sex, fara insufidenta intelectuala sau sexuala, ceea ce deosebeste nanismul de infantilism. Daca proportiile corpului sunt respectate, nanismul se numeste armonios, iar in caz contrar, nanism dismorfic sau dizarmonios, care este insotit de diverse malformatii.

431. menstruatie
Etapa fiziologica a ciclului endometrial (ciclului sexual feminin lunar), care urmeaza fazelor proliferativa si secretorie endometriale si corespunde descuamarii acestuia. Menstruatia este determinata de scaderea brusca a “progesteronului si estrogenilor la sfarsitul ciclului ovarian lunar. Stimularea scazuta a celulelor endo¬metriale este urmata rapid de involutia endometrului insusi pana la circa 65% din grosimea sa anterioara si vasospasm regional cu necrozarea straturilor superficiale endometriale. Descuamarea straturilor necrozate si acumularea de sange in cavitatea uterina initiaza contractii uterine care permit eva-cuarea continutului uterin. In timpul menstruatiei normale se pierd circa 40 ml de sange si inca 35 ml de lichid seros, tot lichidul menstrual fiind incoagulabil datorita eliminarii concomi-tente de fibrinolizina. Endometrul se reepitelizeaza in 4-7 zile de la debutui menstruatiei (cand eliminarea de sange Inceteaza). Absenta patologica a menstruatiei se numeste amenoree.

432. narcotice
Substante care produc somnolenta, relaxare musculara si atenuarea sensibilitatii mergand pana la anestezie si disparitia majoritatii reflexelor

433. narcoza
Stare de somn provocata, de obicei, cu ajutorul medicamentelor. In anestezia generala se asociaza narcoza anesteziei propriu-zise.

434. metadona
Analgezic morfinomimetic, cu actiune indelungata, sintetizat in scopul detoxificarii organismului in perioada sevrajului la toxicomanii dependenti de heroina. Rezultatele nu sunt certe, ci relativ mediocre. Genereaza toleranta, care se instaleaza lent, dar sindromul de abstinenta este mai putin grav decat la heroina.

435. neofobie
Teama de nou.

436. neogeneza
Formarea unui organ nou, a unei structuri noi.

437. metastaza
1) In general, termen care denumeste procesul de schimbare de sediu al unei boli, folosit pentru orice localizare secundara a unei boli benigne sau maligne, aparuta ca urmare a deplasarii unui produs patologic rezultat din leziunea primara. Localizarea la distanta reproduce de obicei, analog, leziunea primara. Se pot, deci, observa metastaze de natura microbiana, parazitara, tumorala. 2) In limbaj curent, termenul desemneaza localizarea la distanta a unei tumori maligne primitive, diseminarea celulara fiind pe cale vasculara, sanguina, limfatica sau prin contiguitate

438. neomicina
Antibiotic cu actiune puternica impotriva a numerosi germeni gram-pozitivi si gram-negativi, asemanatoare cu cea a streptomicinei; utilizat per os, mai frecvent impotriva germenilor din gastroenterite, si local (pomade, solutii), in tratamentui plagilor.

439. meteorism
Distensie abdominala prin acumulare de aer in stomac sau in intestin, care determina o senzatie de tensiune abdominala, denumita balonare.

440.

441. neoplazie
Proces de multiplicare anormala a celulelor, care duce la aparitia unei tumori ce poate fi benigna sau maligna .

442. nerv
Structura anatomica alcatuita din axoni ai celulelor nervoase dispusi in fibre nervoase, la care se adauga tesut de sustinere si vase sanguine

443. metroragie
Hemoragie uterina produsa in perioada dintre menstruatii, fara nici o relatie cu acestea, sau dupa menopauza.

444. micoza
Denumire pentru ansamblul manifestarilor provocate de prezenta ciupercilor microscopice in organism.

445. mictiune
Actiunea de a urina. Mictiune imperioasa este imposibilitatea de a retine urina din momentui aparitiei nevoii de a urina

446. neuropatie
Orice afectiune a sistemului nervos central sau periferic. Termenul este utilizat indeosebi cu referire la bolile sistemului nervos periferic.

447. mielom
Termen generic pentru neoformatii, frecvent cu caracter malign, care se dezvolta prin proliferarea diferitelor tipuri celulare componente aie maduvei osoase. Neoformatiile sunt, de obicei, multiple, iar prin crestere pot provoca distructie osoasa si fracturi patologice. Concomitent cu anemie, in sange apar gamaglobuline anormale (paraproteine monoclonale), de obicei IgG si proteine Bence-Jones, ultimele fiind prezente si In urina.

448. migrena
Sindrom particular caracterizat prin crize de cefalee pulsatila de origine vasomotorie, episodice si localizate unilateral, cu remitere spontana, asociate cu iritabilitate, greata, vomismente, constipatie sau diaree si, frecvent, fotofobie. Crizele sunt precedate de constrictia arterelor craniene, responsabila de simp-tome prodromale (indeosebi oculare) si de o senzatie de de-presie; criza de migrena incepe dupa aparitia vasodilatatiei

449. neurospongiom
Varietate de tumora cerebrala cu tendinta de extindere rapida. Afecteaza indeosebi copilul si este localizata la nivelul cerebelului si ventriculului IV cerebral. Poate invada emisferele cerebeloase si maduva spinarii, iar dupa ablatie recidiveaza rapid.

450. miopatie
Afectiune a sistemului muscular, care poate fi primara (idiopatica) sau secundara (neuropatica). In particular, termenul se refera la afectarea degenerativa a muschilor, cu localizari diverse

451. miopie
Ametropie in care imaginea unui obiect departat se formeaza inaintea retinei. Miopul nu vede clar decat obiectele apropiate.

452. neuroviroza
Infectie virala cu localizare si simptomatologie predominant nervoase.

453. miorelaxant
Medicament care provoaca relaxarea muschilor scheletic si diminueaza tonusul muscular inhiband contractura.

454. miringita
Inflamatie a timpanului.

455. nevralgie
Durere frecvent paroxistica, localizata pe traiectui unui nerv senzitiv sau in teritoriul de inervatie al acestuia.

456. mixedem
Insuficienta tiroidiana severa prin: 1) Deficit de producere a hormonilor tiroidieni. 2) Rezistenta tisulara (a receptorilor) la actiunea acestor hormoni.

457. nevrita
Alterare patologica de tip inflamatoriu sau degenerativ a unuia sau mai multor trunchiuri nervoase, cu diminuarea sau pierderea conductiei nervoase. Nevrita poate fi de origine infectioasa, toxica, traumatica, metabolica sau carentiala. Simptomatologia depinde de nervii afectati si consta in dureri, alterare a sensibilitatii, tulburari motorii.

458. mixtura
Potiune cu compozitie complexa, rezultata din combinarea de medicamente diferite si ingrediente (edulcorante si aromatizante). Mixtura rezulta prin amestecarea unor fluide cu alte fluide, sau cu solide, ori prin suspensia unui solid In lichid si este destinata admnistrarii per os

459. nevropat
Persoana dezechilibrata psihic, exaltata. Termenul este utilizat mai frecvent in limbajul comun.

460. nevrozat
Persoana nervoasa la care emotiile predomina fata de ratiune.

461. mononucleoza infectioasa
Boala infectioasa acuta, relativ putin contagioasa, determinata de virusul Epstein-Barr, a carui poarta de intrare este orofaringiana sausanguina. Celulele tinta sunt limcitele B cu receptori de membrana pentru acest virus. Boala infecteaza indeosebi adultii tineri si este definita prin criterii clinice (febra, angina, adenopatii, splenomegalie), hematologice (leucocitoza cu mononucleoza intensa si limfocite atipice) si serologice (anticorpi heterofili si/sau anticorpi specifici fata de virusul Epstein-Barr, care pot fi evidentiati prin reactia Paul-Bunnel-Hanganutiu).

462. nevroza
Denumire generica a unui grup de tulburari mentale foarte raspandite, cu urmatoarele caracteristici: existenta unor tulburari psihice, somatice sau comporta-mentale in absenta unor alterari anatomice si fiziologice dece-labile; inexistenta unei alterari a personalitatii (spre deosebire de psihoze); bolnavul este constient de caracterul patologic al simptomelor sale, dar nu le poate domina; adaptare sociala satisfacatoare

463. noctambulism
Somnambulism.

464. morfina
Principalul si cel mai activ alcaloid al opiului. Se prezinta ca o pulbere alba, solubila In solutii acide si bazice, fiind utilizata sub forma de saruri: clorhidrat sau sulfat. Actiunea farmacologica a morfinei, complexa, se exprima in esenta la nivelul SNC. Chiar In doze foarte mid (5-10 mg), morfina exercita o usoara actiune analgezica, insotita de euforie prin deprimarea cortexului cerebral si favorizeaza somnul. La doze mari, provoaca un somn comatos si, frecvent, o depresie a centrilor respiratori bulbari. De aceea, utilizarea terapeutica a morfinei este limitata la cazurile grave, indeosebi In sindroamele dureroase care nu raspund la alte analgezice

465. mucolitic
Substanta cu actiune litica asupra mucusului bronsic (tripsina, alfachimotripsina).

466. nootrop
1) Care actioneaza asupra functiilor intelectuale.
2) Medicament care amelioreaza procesele metabolice neuronale in leziunile cerebrale.

467. mucoviscidoza
Afectiune familiala (frecventa, circa 1 caz la 2 000 de nasteri) cu transmitere autozomal recesiva, caracterizata printr-o disfunctie generalizata a glandelor exocrine si, secundar, prin cresterea viscozitatii secretiilor mucoase (bronsice si digestive) si de o con-centratie crescuta de sodiu si clor in sudoare. Evolueaza cu fibroza chistica a pancreasului si plamanilor. Se traduce, de la nastere, prin scaune abundente, grasoase (prin insuficienta de enzime pancreatice), uneori ocluzie intestinala brutala la nou-nascut (prin ileus meconial), infectii respiratorii (favorizate de bronsiectazii). Diagnosticul este facilitat de dozarea sodiului si clorului in transpiratie

468. nutritie
Ansamblul proceselor prin care organismele vii utilizeaza alimentele pentru asigurarea vietii lor, a cresterii, a functionarii normale a tesuturilor si organelor, ca si pentru producerea de energie

469. myasthenia gravis
Tip de miastenie caracterizata prin astenie musculara marcata, accentuata la efort fizic, evoluand in pusee. Afecteaza indeosebi musculatura motrice a ochiului, muschii masticatori, rnuschii faringelui si laringelui si ulterior musculatura spinala. Evolutia este letala prin afectare bulbara. Etiopatogenia implica blocarea jonctiunilor neuromusculare prin mecanism autoimun (autoanticorpi antireceptori colinergici) si, posibil, anomalii morfologice ale membrane post-sinaptice

470. obezitate
Anomalie metabolica manifestata prin cresterea masei tesulului adipos consecutiva unui bilant energetic pozitiv (dezechilibru intre aportui nutritiv carbonic si cheltuielile energetice), cu predominanta consecutiva a lipogenezei fata de lipoliza, si un exces ponderal de peste 20% in raport cu standardele recomandate. 0bezitatea, este mai curand un simptom decat o entitate patologica, avand cauze si mecanisme patogenice greu identificabile si, in consecinta, dificil de prevenit si greu de tratat. Definitii ale obezitatii: 1) Definitia fiziologica: Un subiect obez este acela la care tesutui adipos este hipertrofiat. Pentru definirea obezitatii, este util indicele de masa corporala (IMC), care reprezinta raportui dintre greutate (in kg) si patratui inaltimii (exprimala in metri patrati). IMC ideal se situeaza intre 10 si 25kg/m2 (intre 20 si 27 kg/mz dupa 50 de ani). Se vorbeste de obezitate cand acest indice este mai mare de 30. 2) Definite medicala: Este obez orice subject la care o pierdere ponderala este susceptibila sa provoace o ameliorare a starii generale, a unei functii vitale sau chiar a prognosticului vital, 3) Definitia statistica: Un subiect este obez cand el cantareste mai mult decat o greutate socotita ideala sau recomandabila pentru talia, sexul si varsta sa. 4) Definitia psihosociala sau estetica:
Este obeza orice persoana care crede ca, prin slabire, isi poate modifica intr-un mod avantajos forma sa fizica, fizionomia, sansele in viata, comportamentul afectiv, viata sa intima etc. 0bezitatea poate fi exogena, prin supraalimentatie, sau endogena, prin tulburari metabolice sau endocrine. In obezitate androgena sau abdominala, tipica pentru obezitate masculina, grasimea se acumuleaza la nivelul abdomenului si toracelui, iar in obezitate ginoida sau femurala, tipica pentru obezitate feminina, grasimea predomina la nivelul feselor si coapselor. Se mai disting: obezitate hiperinsulinica, cu hipoglicemie si, consecutiv, cresterea apetitului; obezitate hiperplasmica, in care cresterea se produce la nivelul protoplasmei; obezitate hipogonadala, asociata cu hipofunctia gonadelor; obezitate hipoplasmica, determinata de cresterea continutului in grasimi si apa, fiind marcata prin scaderea protoplasmei celulelor; obezitate hipotiroidiana, asociata cu hipotiroidism. Obezitate morbida, cu masa corporala mai mare de peste trei ori fata de qreutatea ideala, asociata adesea cu boli grave (diabet zaharat, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, sindrom Pickwick etc.).

471. obliterare
Di-minuarea sau suprimarea unei cavitati sau a unui conduct, prin astuparea cu o materie solida (obturatie) sau prin apropierea si fuziunea peretilor sai (ocluzie).

472. ocitocic
Substanta care stimuleaza contractiile muschiului neted uterin, determinand fie contractii fazice, fie contractura uterina si accelerand astfel travaliul. Contractia miometrului comprima sinusurile venoase locale, de unde utilizarea ocitocicelor pentru oprirea unei menoragii sau metroragii.

473. ocluzie intestinala
Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze. 0cluzia intestianala poate fi acuta (cel mai frecvent) sau cronica, dinamica (prin spasm intestinal) sau mecanica, prin compresiune din exteriorul intestinului (strangulare prin bride, aderente, tumori de vecinatate) sau prin obliterarea lumenului intestinal. 0cluzia intestinala prin oprirea peristaltismului intestinal se numeste ileus paralitic.

474. oligoastenospermie
Oligospermie asociata cu diminuarea mobilitatii spermatozoizilor si a duratei de viata a acestora.

475. oligoelement
Denumire data anumitor metale si metaloide a caror prezenta, in cantitati extrem de mici, este indispensabila in ratia alimentara. Enumerarea oligoelementelor: fier, zinc, cupru, cobalt, crom, staniu, mangan, molibden, nichel, vanadiu, siliciu, fluor, iod, seleniu.

476. oligofrenie
Oprirea sau insuficienta dezvoltare a facultatilor mentale. Are trei stadii:
debilitate mentala, imbecilitate si idiotie.

477. omfalita
Infectie a ombilicului produsa in perioada de cicatrizare a acestuia, deci in perioada neonatala. Este aproape intotdeauna consecinta absentei asepsiei in momen-tul legaturii cordonului la nastere sau in cazul pansamentelor ulterioare

478. opium
Latex obtinut prin incizia capsulelor inca verzi de Papaver somniferum, o specie de mac. Este constituit in proportie de 25% din alcaloizi, din care doua grupe sunt farmacologic activi, incluzand morfina (10%), codeina (0,5%), tebaina (0,22%), in primul grup, si papaverina (10%), noscapina (6%), narceina (0,2%), in al doilea grup, al benzilizochinoleinelor. Poate fi utilizat in forma traditionala
(pudra, extract, tinctura, laudanum) ca antidiareic, antispastic, antitusiv, dar in prezent este inlocuit deoarece este un stupefiant care poate induce toxicomanie.

479. oreion
Boala infectioasa, contagioasa si imunizanta care afecteaza indeosebi copiii pana la varsta de 15 ani, dar poate aparea si la adulti. 0reionul este determinat de virusul uriian CParamyxovirus care se transmite prin contact direct, prin contaminare cu secretii nazofaringiene dispersate in aer, prin saliva si, probabil, prin intermediul urinei. In unele cazuri boala ramane la stadiul subclinic, iar cand se manifesta este tipica tumefactia insotita de durere, uni- sau bilaterala, a glandelor parotide (parotida), uneori si a altor glande salivare. Infectia poate afecta si alte organe pentru care virusul prezinta tropism, de unde o serie de complicatii ale oreionului, cea mai importanta fiind orhi-epididimita uriiana, care in cazurile grave evolueza catre atrofie testiculara Alte complicatii posibile, mai rare: ovarita, meningoencefalita si pancreatita. Sinonim parotidita epidemica

480. orexigen
Care creste sau stimuleaza apetitul

481. organe genitale
Se impart in: a) organe genitale externe sau ale copulatiei, feminine (vulva, vagin) si masculine (penis); b) organe genitale interne sau de reproducers, feminine (ovare, trompe, uter) si masculine (testicule, epididim, vezicule seminale, cordon spermatic, prostata).

482. orgasm
Punct culminant al excitatiei sexuale. La barbat coincide cu ejacularea.

483. orhidopexie
Interventie chirurgicala care are drept scop restabilirea pozitiei anatomice normale in cazul unui testicul criptornidric care consta in coborarea testiculului situat anormal si fixarea sa la nivelul burselor (fie homolateral, fie heterotateral).

484. orhita
Inflamatia testiculului. Forme: 1) 0rhita bruceloasa, complicatie a brucelozei. 2) 0rhita gonoco-cica, consecutiv unei epididimite gonococice. 3) 0rhita sifilitica, difuza, cu infiltrat limfoplasmocitar, apoi proliferare conjunctiva cu atrofie sau formare de gome.

485. ortodontie
Parte a stomatologiei consacrata prevenirii si tratamentului malpozitiilor dentare.

486. osteomalacie
Osteopatie demineralizanta a adultului localizata in corticala osoasa matura sau/si in tesutui osos spongios. In osteomalacie sunt respectate grosimea si numarul de trasee osoase, spre deosebire de osteoporoza. Termenul de osteomalacie reprezinta la adult echivalentui rahitismului copilului si adolescentului.

487. osteomielita
Inflamatie concomitenta a osului si a maduvei osoase, determinata de o infectie. Cauze: fracturi deschise cu expunerea maduvei osoase, posibila si in unele interventii chirurgicale; mai rar, ca urmare a unor microorganisme patogene din circulatie. Forme:
osteomielita acuta si osteomielita cronica. 0steomielita acuta este mai frecventa la copii, la nivelul oaselor lungi, acompaniata de dureri intense, febra, existenta altor boli. 0steomielita cronica poate urma formei acute si se dezvolta insidios; uneori are drept cauza sifilisul sau tuberculoza. In ambele forme se impune tratamentui cu doze mari de antibiotice si, uneori, drenaj chirurgical. Timpul necesar eradicarii infectiei este lung; uneori se produc scurtari sau deformari osoase. Termenul de osteomielita este uneori in discutie, din cauza afectarii variabile a maduvei osoase, in unele forme foarte discreta sau chiar absenta.

488. osteoporoza
Stare patologica caracterizata prin scaderea densitatii osoase, determinata de un proces de demineralizare (absorbtia calciului si fosforului din os). Demineralizarea se produce din cauza rarefierii progresive a matricei proteice osoase. Se disting: osteoporoza localizata si osteoporoza generalizata. 0steoporoza localizata poate aparea dupa o infectie, un traumatism sau o sinovita si se manifesta la nivelul oaselor adiacente. 0steoporoza generalizata se traduce radiologic prin transparenta osoasa la nivelul intregului schelet, cu trasee desenate mai net, iar histologic prin marirea spatiilor medulare osoase si atrofie trabeculara. In prezent, procesul de osteoporoza poate fi detectat exact prin osteodensitometrie. Exista numeroase tipuri de osteoporoza generalizata, de cauze necunoscute (idiopatice) sau secundare unor boli. In toate cazurile de o. generalizata exista, mai mult sau mai putin pronuntate, tulburari ale metabolismului protidic. Ex. de osteoporoza generalizata: 1) 0steoporoza adipoasa, in care spatii largi din structura osoasa sunt invadate de grasime. 2) 0steoporoza din afectiuni digestive: gastrectomie, ciroza, steatoree idiopatica. 3) 0steoporoza algica posttraumatica, sinonim boala Sudeck 4) 0steoporoza rarefianta postmenopauza, prin perturbari endocrine. 5) 0steoporoza senila, consecinta a unor disfunctii metabolice si endocrine. 6) 0steoporoza din tratamentele prelungite cu corticoizi. 0steoporoza generalizata este acompaniata frecvent de osteomalacie, de unde riscul unor complicatii: deformari osoase, scadere a taliei, fracturi patologice.

489. otalgie
Durere la nivelul urechii, de origine auriculara sau din vecinatate. Poate fi surda sau violenta, localizata sau iradiata, continua ori cu remisiuni

490. otita
Orice inflamatie a urechii. Se disting, in functie de localizare: 1) 0tita externa, inflamatia conductului auditiv extern. 2) 0tita medie, inflamatia urechii medii. Forme: a) otita acuta, de regula de origine virala sau bacteriana, este insotita de durere si febra; b) otita secretorie, acumulare cronica de lichid in urechea medie, cu diminuarea auzului; c) otita cronica supurativa, asociata cu perforatia timpanului si, uneori, cu colesteatom. 3) Otita interna este denumita labirintita

491. otoree
Scurgere mucoasa, seroasa sau (indeosebi) purulenta la nivelul con¬ductului auditiv extern.

492. otorinolaringologie
Domeniu specializat al medicinei avand ca scop studiul anatomiei, fiziologiei si patologiei urechii, foselor nazale, faringelui si laringelui.

493. ovar
Glanda genitala feminina, para si simetrica, situata in cavitatea peritoneala, posterior fata de ligamentele largi, in raport anatomic cu pavilioanele trompelor Fallopio. 0var au dubla functie:
exocrina, de maturatie (ovogeneza) si de expulzie a ovulelor, si endocrina (secretie de estrogeni, progesteron si, in cantitati mici, androgeni). 0varul impreuna cu trompele si cu uterul, constituie organele genitale interne ale femeii.

494. ovarita
Orice inflamatie acuta sau cronica a ovarului.

495. ovulatie
Fenomen complex neuroendocrin prin care ovulul este eliberat din foliculul de Graaf, fiind, in mod normal, captat apoi de catre pavilionul trompei uterine, dupa care trece in uter. La femeie, ovulatia se produce in mod normal la mijiocul ciclului menstrual, de obicei in ziua a 14-a sau a 15-a. 0vulatia este stimulata de hormonul luteinizant, secretat de hipofiza anterioara.

496. oxiur
Parazit intestinal, care apartine ordinului Nematodelor (genul Ascaris).

497. oxiuraza
Maladie determinata de prezenta oxiurilor in intestin. Pe langa simptomele digestive (greata, vomismente, diaree, dureri abdominale) pot aparea si manifestari cutanate (oxiuraza cutanata), prin migrarea oxiurilor in zonele de vecinatate ale anusului

498. pahidermie
Ingrosare anormala a pielii, cu exagerarea pliurilor sale, cel mai adesea regionala, data de o malformatie (hiperplazie nevica) sau de staza limfatica locala (manifestare tipica a unui elefantiazis).

499. panaritiu
Denumire generica pentru infectiile microbiene sau micotice care se produc la nivelul degetelor de la mana sau de la picior, situate superficial sau profund .

500. panarterita
Afectiune inflamatorie la nivelul intregului perete arterial.

501. panartrita
Inflamatia tuturor articulatiilor si a tesuturilor periarticulare.

502. pancreatita
Termen generic pentru inflamatiile acute sau cronice ale pancreasului, care pot fi asimptomatice sau simptomatice si care sunt determinate de autodigestia tesutului pancreatic prin enzimele proprii. Pancreatita este determinata frecvent de alcoolism sau de afectiunile cailor biliare si poate aparea asociata cu hiperlipemia, hiperparatiroidismul, traumatismele abdominale (accidentale sau chirurgicale), vasculitele sau uremia. 1) P. acuta;
manifestata prin durere abdominala intensa , greata, varsaturi.

503. papillomavirus
Gen de virusuri care determina formarea papiloamelor la om si la numeroase specii de animale. Papillomavirusi sunt strict specifice pentru o anumita specie si au tropism pentru epiteliul scuamos. Unele dintre ele pot induce transformarea maligna a celulelor infectate.

504. parafimoza
Complicatie a unor procese patologice din zona penisului (balanita, sancru, blenoragie) constand in imposibilitatea de revenire a preputului in pozitia de acoperire a glandului dupa decalotare

505. paralizie
Diminuarea sau abolirea motricitatii unui muschi, a unui grup muscular sau a unei parti din corp. Prin analogie, pentru abolirea functiei senzoriale se utilizeaza ter¬menul de paralizie senzoriala. Paralizie este de numeroase tipuri, in functie de: intensitate (paralizie completa, plegie, sau incompleta, pareza), topografie (monoplegie, hemiplegie, paraplegie), evolutie sau cauze (in general, o leziune nervoasa centrala sau periferica).

506. paranoia
Psihoza caracterizata prin evolutia progresiva si ireductibila a unui delir coerent, sistema¬tizat (delir de persecutie, de grandoare, mistic), organizat pornind de la anumite episoade reale din viata afectiva sau emotionala. Se conserva perfect claritatea in gandire, vointa si actiune. Orgoliul exacerbat, neincrederea, susceptibilitatea, judecata falsa si tendinta la interpretare favorizeaza delirul. Aceasta psihoza conduce frecvent la reactii agresive si antisociale, indusiv delicte sau, uneori, crime.

507. paraplegie
Paralizie motorie si, frecvent senzoriala, in jumatatea inferioara a organismului (membre inferioare, abdomen).

508. parasomnie
Ansamblu de tulburari survenind In timpul somnului, indeosebi la copil. Pot aparea:
somnambulism, vise de angoasa sau cosmar (in timpul somnului paradoxal) si enurezis.

509. parazitoza
Termen generic utilizat pentru ansamblul bolilor de etiologie parazitara.

510. parodontita
Inflamatie sau distrofie a parodontiului, debutand prin dureri gingivale.

511. parodontoza
Afectiune degenerativa generalizata a parodontiului

512. pericard
Sac serofibros care inveleste inima. Se compune din doua foite: pericardul seros si pericardul fibros. Seroasa pericardica este alcatuita dintr-o foita viscerala si una parietala, care delimiteaza cavitatea pericardica

513. perineu
Regiune situata intre organele ge-nitale si anus, alcatuita din parti moi (piele, muschi, aponevroze) localizate deasupra diafragmului pelvin si dispuse in trei planuri musculoaponevrotice. Perineu este delimitat anterior de simfiza pubiana, posterior de coccis si lateral de ramurile ischiopubiene ale coxalului.

514. periost
Membrana fibroasa albidoasa sau alb-sidefie ce inconjoara osul in regiunea diafizo-epifizara (exceptand suprafetele articulare). Periostul are rol in nutritia, cresterea si eventual separarea osoasa.

515. peristaltism
Termen folosit pentru a denumi rezultatul activitatii contractile a fibrelor musculare din peretele tubului digestiv, indeosebi al intestinului subtire. Peristaltismul consta in contractii inelare, sub forma unor unde succesive din partea superioara spre cea inferioara a stomacului sau a intestinului.

516. pielonefrita
Nefropatie interstitiala supurata, de etiologie bacteriana, acuta sau cronica, uni sau bilaterala, interesand bazinetui si parenchimul renal, mai frecventa la femei, copii si batrani si asociata de obicei cu leziuni bazinetale. Clinic: proces polimorf, alcatuit din asocierea inegala a unui sindrom urinar, hipertensiv, de insuficienta renala, mai rar edeme si tulburari generate variate.

517. pilozitate
Ansamblul parului si dispozitia sa in diferite regiuni ale tegumentelor, care, deoarece reprezinta un caracter sexual secundar, este specific pentru sexul feminin (pilozitate de tip feminin) si sexul masculin (pilozitate de tip masculin).

518. pitiriazis
Denumire generica pentru un grup de dermatoze, cu etiologii diferite, a caror caracteristica esentiala este o des-cuamare epidermica discreta, furfuracee

519. pitiriazis versicolor
Epidermomicoza determinata de Malassezia furfur, caracterizata prin prezenta de pete neregulate, scuamoase, cafenii cu diferite nuante sau acromice, diseminate pe trunchi.Sinonim BOALA EICHSTEDT

520. placenta
Formatiune anatomica care se dezvolta in cursul sarcinii si are rolul de a permite schimburi nutritive intre organismul fetal si cel al mamei si rol endocrin. Placenta se dezvolta din membrana externa a oului (corion) si este formata din doua parti: una materna (caduce bazala) si una fetala (corionul), pe care se insera cordonul ombilical. Placenta secreta hormoni steroizi (estrona, progesteron) si gonadotrofine corionice sau coriale. La termen (9 luni), placenta cantareste aproximativ 600 g, este formata din cotiledoane si are aspectui unei mase carnoase.

521. pleurezie
Inflamatie acuta sau cronica a pleurei, determinata cel mai adesea de o infectie, provenind de la plaman sau din cusca toracica, si insotita de un lichid (de regula exsudat) localizat in spatiul, de obicei virtual, situat intre pleura viscerala si pleura parietala. In general, boala evolueaza in doua stadii, initial uscat, urmat de stadiul in care apare un exsudat abundent

522. pneumonie
Inflamatie a alveolelor, tesutului interstitial si bronsiolelor de la nivelul plamanilor, determinata de infectia cu bacterii, virusuri sau alte microorganisme patogene, ori actiunii nocive a unor substante chimice sau a altor agenti (ex.: ulei, radiatii, medicamente).

523. poliadenopatie
Hipertrofie a mai multor ganglioni limfatici

524. poliartrita reumatoida
Boala cu debut insidios si progresiv, afectand indeosebi femeile, cu evolutie in pusee si constand din poliartrita, frecvent cu afectarea simetrica a articulatiilor, nodozitati subcutanate. (nodul reumatoid), anemie moderata si, uneori, adenopatie periferica. Alterarile articulatiilor sunt caracteristice: sinovita cronica cu proliferare limfoplasmocitara si formarea de muguri (burjeoni) sinoviali, initial izolati, apoi implicati in distructii cartilaginoase si osoase, ca si in afectarea ligamentelor, iar consecutiv, anchiloze si deformari cu impotenta functionala mai mult sau mai putin severa

525. polinevrita
Neuropatie cu afectarea simultana a mai multor nervi periferici. Poate avea cauze foarte diverse: intoxicatii, alcoolism cronic, diabet, boli toxiinfectioase, congenitala sau necunoscuta. Simptomatologia include deficit senzitiv si motor, bilateral si simetric

526. poliomielita
Termen general pentru afectiunile inflamatorii ale substantei cenusii din maduva spinarii.

527. polip
Denumire generica a tumorilor, in general benigne, fibroase sau mucoase, care se afla implantate prin intermediul unui pedicul intr-o cavitate naturala a organismului

528. pomada
Preparat farmaceutic de consistenta semisolida, topic extern, care cuprinde principii medicale active incluse intr-o baza hidrocarbonata oleaginoasa (care permite mentinerea medicamentului mai mult timp in contact cu pielea, cu efect ocluziv) sau care permite formarea unei emulsii la adaugarea altor solutii medicamentoase apoase (folosite ca emoliente), ori care poate fi indepartat prin spalare

529. prezbiopie
Hipermetropie fiziologica: dificultatea distingerii nete a obiectelor apropiate, cauzata de diminuarea puterii de acomodare a ochiului (in particular prin diminuarea elasticitatii cristalinului), legata de imbatranire

530. prostata
Glanda voluminoasa, de circa 20 g, cu secretie externa si interna, anexa a aparatului genital masculin, situata in jurul portiunii initiate a uretrei, inaintea ampulei rectale si sub vezica urinara. Prostata este alcatuita din doi lobi laterali, drept si stang, si un lob mediu. Este traversata de uretra, de canalele ejaculatoare iesite din veziculele seminale si de canalele deferente si inconjurata incomplet de sfincterele striate. Sub actiunea androgenilor, prostata secreta substante necesare spermatozoizilor. Poate fi sediul unor procese patologice cu prevalenta mare: prostatita, adenom, cancer.

531. prostatita
Inflamatie a prostatei, de natura infectioasa si uneori alergica (eozinofilica) pe un fond de alergie

532. prurigo
Dermatoza constituita din papule cu diametrul de 2-5 mm, de culoare roz sau rosie, ferme, rotunjite, inconjurate de o arie eritematoasa fugace, cu o mica vezicula in centru, care dupa uscare se transforma intr-o crusta galbuie.

533. prurit
Senzatie spontana de mancarime la nivelul pielii sau mucoaselor, care se traduce prin nevoia imperioasa de scarpinare.

534. pseudomonas
Gen bacterian din familia Pseudomonadaceae, care cuprinde bacilii mobili, gramnegativi, strict aerobi.

535. psoriazis
Dermatoza benigna, frecventa, adesea familiala, poligenica, cu evolutie cronica. Se caracterizeaza prin leziuni eritemato-scuamoase constituite din placi bine delimitate, acoperite de scuame groase, albe si sidefii (semnul “petei de lumanare”), lasand sa apara o suprafata cutanata lucioasa si sangeranda Leziunile isi au sediul indeosebi la coate, genunchi, pielea capului, dar pot, de asemenea, invada tot corpul

536. purgativ
Laxativ care exercita o actiune brutala de evacuare a tubului digestiv. Utilizarea purgativelor este limitata, deoarece folosirea prelungita expune la toleranta si la tulburari hidroelectrolitice uneori severe.

537. rahitism
Boala a sugarului si a copilului mic, reprezentand o osteocondrodistrofie determinata de un deficit de mineralizare osoasa in perioada de crestere rapida, secundara unei carente in vitamina D sau in colecalciferol. Semnele clinice esentiale ale rahitismului sunt osoase

538. rectocolita
Inflamatie simultana a rectului si a colonului

539. regurgitatie
Returul alimentelor masticate si amestecate cu saliva, la putin timp dupa deglutitie, din stomac sau din esofag in gura. Regurgitatia este spontana, neinsotita, de obicei, de greata. La sugar este normala

540. retinopatie diabetica
Complicatie retiniana foarte frecventa a diabetului zaharat, consecinta a alterarilor capilare

541. reumatism
Termen general care include mai multe complexe de simptome avand in comun simptomul cardinal al durerii la nivelul aparatului locomotor, indeosebi la nivelul articulatiilor.

542. reumatism articular acut
Boala inflamatorie a tesutului conjunctiv ce apare la doua trei saptamani dupa o infectie (angina) cu streptococi betahemolitici din grupa A. Leziunile, se localizeaza cu predilectie la nivelul inimii (pancardita reumatismala) si al articulatiilor si se caracterizeaza prin modificari care sugereaza un mecanism de hipersensibilitate, prin reactie directa fata de antigenii streptococci

543. rinita
Inflamatie acuta (coriza) sau cronica a mucoasei foselor nazale. Se disting doua tipuri principale de rinita cronica: 1) Rinita atrofica 2) Rinita cronica hipertrofica cu hipertrofia mucoasei nazale.

544. rinofaringita
1) Inflamatie a rinofaringelui. 2) Inflamatie a nasului si a faringelui

545. rubeola
Boala infectioasa epidemica, contagioasa si imunizanta, cu incubatie de 15 zile, determinata de virusul rubeolei (un Togavirus). Se caracterizeaza printr-o eruptie cu aspect variabil, care se generalizeaza, fara sa aiba o evolutie ordonata ca in rujeola. Rubeola este periculoasa doar in cazul infectiei gravidei in primele trei luni de sarcina, prin malformatiile congenitale pe care Ie poate determina si care afecteaza indeosebi ochii (embriopatie rubeolica).

546. rujeola
Boala , infectioasa eruptiva, febrila, contagioasa, endemo-epidemica, imunizanta, frecventa indeosebi la copii in a doua copilarie. Se transmite prin contact direct, indeosebi in timpul perioadei de incubatie. Profilaxia prin vaccinare este eficace, cu conditia evitarii contagerii anterior varstei de 12 luni. Se caracterizeaza prin eruptie cutanata precedata de catar oculo-nazal, cu prezenta pe mucoasa bucala, la nivelul fetei interne a obrajilor, a catorva mici papule albe, inconjurate de o areola rozacee.Eruptia cutanata debuteaza facial si se generalizeaza, fiind constituita din mici papule rosii.

547. salicilat
Substanta extrasa initial din scoarta de salcie, in prezent produsa industrial sub forma de saruri ale acidului salicilic, care poseda activitate analgezica, antipiretica si antiinflamatorie, hipocoagulanta .Este utilizat indeosebi ca antireumatismal in preparate per os sau cu aplicare locala (unguente, pomezi etc.).

548. salmonella
Gen de bacterii apartinand familiei Enterobacteraceae, constituit din bacili Gram-negativi, aerobi sau anaerobi, cel mai frecvent mobili, patogeni pentru om si animale. Alte specii infecteaza mai ales animalele si contamineaza produsele alimentare, provocand la om toxiinfectii alimentare.

549. salmoneloza
Frecvent, evolueaza ca o toxiinfectie alimentara, cu manifestari digestive ce se pot complica uneori cu septicemie.

550. saprofit
Microorganism care nu se dezvolta in organismele vii, ci traieste hraninduse din materii organice aflate in descompunere (cadavre, humus, excremente, lapte etc.), producand putrefactia sau fermentatia acestora. In microbiologie acest termen este opus termenului parazit.

551. sarcina extrauterina
Sarcina in care ovulul fecundat se dezvolta in afara cavitatii uterine.

552. sarcina gemelara
Dezvoltarea simultana a doi sau mai multi fetusi in uter, denumiti gemeni

553. saturnism
Intoxicatie acuta sau cronica cu plumb, sub forma de vapori sau saruri ai acestuia, care patrund in organism pe cale digestiva sau respiratorie. Toxicitatea este indeosebi hematologica, neurologica si renala, manifestarile patologice cele mai frecvente fiind: anemie, cefalee, paralizii flasce ale extremitatilor, colici abdominale, constipatie spastica, nefrita, lizereu negru gingival.

554. scabie
Dermatoza de etiologie parazitara, contagioasa, caracterizata prin prurit. Pe tegumente apare o eruptie veziculoasa asociata cu leziuni .

555. scarlatina
Boala infectioasa acuta, contagioasa, sporadica, in general imunizanta. Boala debuteaza cu faringita si amigdalita, in scurt timp dominate de exantemul eritematos generat de toxina eritrogenica streptocodca. Exantemul cuprinde progresiv trunchiul, gatul si extremitatile (cu exceptia plantelor si palmelor), fata ,limba rosie sau zmeurie. Exista riscul unor complicatii tardive renale si cardiace (nefrita, reumatism articular acut).

556. schizofrenie
Psihoza cronica a carei origine este multifactoriala: factori genetici, psihogeni, sociofamiliali, tulburari biochimice ale creierului.

557. scleroza
Termenul este utilizat frecvent cu referire la sistemul nervos, pentru desemnarea depunerilor de tesut conjunctiv, ca si in cazul proceselor care determina rigidizarea arterelor.

558. scolioza
Deviere laterala apreciabila a coloanei vertebrale fata de linia verticala normala.

559. scor apgar
Metoda de evaluare globala a starii unui copil la nastere, care consta in aprecierea prin puncte (2, 1, 0) a semnelor clinice considerate eel mai usor de observat si in acelasi timp cele mai caracteristice: coloratia tegumentelor (AspectuI), frecventa cardiaca (Pulsul), reflexele plantare (Grimasa), mobilitatea (Activitatea), Respiratia. Un total de 10 puncte este considerat ca fiind cel mai bun scor.

560. scorbut
Denumire pentru ansamblul tulburarilor provocate de carenta in vitamina C, din cauza unei alimentatii lipsite de vegetale proaspete.

561. sebum
Produs de secretie al glandelor sebacee ale pielii, alb si semiconsistent, format dintr-un amestec de acizi grasi si materii proteice provenind din debriurile celulelor secretoare. Are rol important in protectia pielii (este fungistatic si bactericid).

562. secara cornuta
Sclerotul (forma vegetativa) ciupercii Claviceps purpureea, care paraziteaza spicul de secara. Contine alcaloizi importanti terapeutic si toxicologic: ergotamina, ergometrina, complexul ergotoxinei. Acestia au proprietati simpaticolitice, vasoconstrictive si ocitocice.

563. sedativ
Medicament care deprima functiile SNC. In functie de doza, sedativul poate produce un somn asemanator celui fiziologic, actionand ca hipnotic, sau poate diminua hiperexcitabilitatea psihomotorie si senzitiva .

564. sept nazal
Perete care separa cele doua cavitati nazale, avand in componenta o portiune osoasa, una cartilaginoasa si una mucoasa.

565. septicemie
Boala determinata de prezenta, multiplicarea si persistenta microorganismelor patogene si a toxinelor acestora in sange. Microorganismele susceptibile sa determine septicemia sunt indeosebi bacteriile, care pot proveni din exterior (plagi infectate) sau din focare deja existente in organism.

566. seropozitiv
Care prezinta rezultate pozitive la examenele serologice, proband existenta anticorpilor. In prezent, termenul este utilizat indeosebi referitor la infectia cu HIV.

567. sida
Abreviere utilizata in mod curent pentru sindromul de imunodeficienta dobandita .

568. sifilis
Boala venerica contagioasa si inoculabila, al carei agent etiologic este Treponema pallidum si al carei diagnostic se bazeaza pe reactii serologice specifice .

569. sinuzita
Inflamatia mucoasei care tapiseaza sinusurile fetei. Poate fi acuta sau cronica, purulenta sau catarala, iar dupa localizare: maxilara, frontala, etmoidala, sfenoidaia.

570. soia
Planta erbacee anuala, leguminoasa, originara din Extremul Orient. Creste sub forma unei tufe care produce la maturitate pastai cu 2-5 boabe de culori diverse. Aceste seminte au o valoare nutritiva mare, continand circa 18% grasimi si pana la 40% proteine. Sunt utilizate in industria alimentara, inclusiv pentru obtinerea unor produse dietetice.

571. solutie lugol
Solutie iodo-iodurata puternica de 1% iod sau 2% iodura de potasiu, utilizata ca reactiv chimic si, per os, in unele forme de hipertiroidism

572. somnifer
Medicament care induce sau/si mentine somnul

573. spasmofilie
Predispozitie, uneori ereditara, la crize de tetanie, spasm laringian sau, mai rar, convulsii generalizate. Spasmofilia se caracterizeaza prin hiperexcitabilitate neuromusculara si se pare ca este consecinta unei instabilitati particulare a sistemului care controleaza deopotriva metabolismul calciului si excitabilitatea neuromusculara .

574. spermicid
Care distruge spermatozoizii. Este folosit ca anticonceptional local (aplicare vaginala) si se prezinta sub forma de ovule sau unguent.

575. spondiloza
Artroza vertebrala. Se caracterizeaza prin artrite si osteoartrite degenerative ale vertebrelor cervicale sau lombare si tesuturilor asociate. Procesele degenerative pot provoca compresiuni asupra radacinilor nervoase, cu dureri locale si parestezii ale membrelor.

576. sputa
Produs eliminat pe gura, prin tuse, din aparatui respirator.

577. stenoza mitrala
Cardiopatie valvulara caracterizata prin stramtorarea, mai mult sau mai putin accentuata, a orificiului mitral (aria normala = 4-6 cm2) si jenarea umplerii diastolice a ventriculului stang.

578. sterilet
Contraceptiv local constituit dintr-un dispozitiv introdus in uter. Steriletul nu impiedica fecundatia, ci implantarea ovulului, fie printr-o simpla actiune mecanica (perturbarea circulatiei sanguine locale in endometru), fie pe cale hormonala, daca el contine progesteron (care induce diferentierea prematura a endometrului). Steriletul nu reduce riscurile de sarcina extrauterina.

579. sterilitate
Incapacitatea unei persoane de a procrea. Poate fi congenitala, consecutiva unei boli sau unui accident, ori poate fi cauzata de sterilizare

580. stomatita
Orice inflamatie a mucoasei bucale.

581. stop cardiac
Incetarea brusca a contractiilor cardiace, cu prabusirea presiunii arteriale si oprirea circulatiei sanguine, care determina anoxie rapida. Timp de 3-5 min, structurile nervoase private de sange sunt sediul unor modificari ireversibile. Acest accident necesita efectuarea imediata a masajului cardiac si a asistentei ventilatorii

582. strabism
Defect de paralelism al axelor vizuale ale celor doi ochi; imposibilitatea de a fixa un punct cu ambii ochi.

583. supraacut
Despre o boala cu evolutie extrem de rapida, de obicei de natura infectioasa.

584. tabagism
Intoxicatie cu nicotina continuta de tutun, Poate fi acuta (ameteli, paloare, vomismente, senzatie de slabiciune) sau, cel mai frecvent, cronica, insotita de dependenta, cu manifestari polimorfe (parte dintre ele prin cresterea concentratiei de carboxihemoglobina in sange) care includ palpitatii, dureri de tip anginos, nervozitate, insomnie, scaderea memoriei, leziuni vasculare, bronsita cronica.

585. tahicardie
Accelerarea ritmului batailor inimii, din cauze diverse, normale (emotii, efort) sau patologice. In functie de etajul cardiac din care pleaca stimulul ce excita ventriculii, tahicardia poate fi supraventriculara sau ventriculara.

586. tartru
Concretiune calcara care formeaza placa dentara, de coloratie verde sau bruna, cu localizare sub- sau supragingivala, compus din substante organice si din saruri calcare, aderand la smaltui si cementui dentar.

587. temperatura corporala
Temperatura corpului uman care rezulta din echilibrul dintre termogeneza si pierderea de caldura. Temeperatura corpului variaza in cursul zilei, fiind mai ridicata seara, si in functie de locul masurarii. Astfel, masurata la nivelul axilei, variaza intre 36,8gr.C dimineata si 37,3gr.C seara. Temperatura bucala este cu 0,3-0,6gr.C mai mare decat cea axilara, iar cea rectala cu 0,5-1°C. La nivelul ficatului, temeperatura este de circa 40,5°C. Temperatura bucala poate varia daca pacientui a ingerat alimente reci sau daca acesta respira pe gura. Se apreciaza ca masurarea temperatura rectala este mai precisa decat masurarea temperaturii axilare sau bucale, cu conditia absentei oricarui proces patologic local.

588. tensiune arteriala
Forta elastica exercitata de peretii arteriali asupra continutului sanguin. Aceasta echilibreaza, practic, cu forta contractila a inimii transmisa de sange si denumita presiune arteriala.

589. termofobie
Teama de caldura, cu senzatie permanenta de caldura excesiva, observata indeosebi in starile de hipertiroidie.

590. tetanie
Sindrom caracterizat prin crize intermitente si tranzitorii constand in contracturi musculare (indeosebi la extremitatile membrelor), parestezii distale si peribucale.

591. tetanos
Boala toxiinfectioasa sporadica, accidentala, necontagioasa si neimunizanta, de gravi¬tate extrema, provocata de bacilul Clostridium tetani Infectia este contractata la nivelul unor plagi accidentale, chiar minime, contaminate cu materii ce pot contine spori tetanici sau bacterii (pamant, gunoaie, materii fecale, metale ruginite). Semnele bolii apar intre patru zile si trei saptamani, in functie de localizarea si intinderea plagii, ca si a gradului de contaminare. Boala debuteaza prin contracturi musculare localizate, care devin progresiv generalizate insotite de semne generale (febra mare, tahiapnee, tahicardie). Contracturile muschilor scheletici sunt permanente si paroxistice. In cazul paraliziei muschilor respiratori se impune respiratia asistata.

592. tetraplegie
Paralizia celor patru membre, determinata cel mai frecvent de o sectiune a maduvei spinarii dupa o fractura sau o luxatie-fractura la nivelul regiunii cervicale a coloanei vertebrale.

593. tifos
Termen general pentru denumirea alterarii particulare a starii generate a bolnavilor in perioada de stare a anumitor boli infectioase, in primul rand a febrei tifoide si a tifosului exantematic, caracterizata prin febra, stupoare, adinamie, torpoare, somnolenta.

594. tifos exantematic
Boala infectioasa, contagioasa si epidemica, transmisa prin paduchi. Dupa o incubatie de 5-20 zile, boala se manifesta prin febra mare, hemoragii subcutanate dureri difuze, depresiune nervoasa si, adesea, o stare toxiinfectioasa grava. Profilaxia se face prin izolarea bolnavilor, deparazitare si vaccinare.

595. timpan
Diafragma care separa capatui intern al conductului auditiv extern de lantui de osisoare din urechea medie. Membrana timpanica este acoperita pe fata externa de un epiteliu, iar pe cea interna de o mucoasa. Timpanul vibreaza sub actiunea undelor sonore din mediul ambiant si transmite vibratiile lantului de osisoare.

596. toxiinfectie
Denumirea de toxiinfectie alimentara desemneaza o serie de afectiuni acute ale tubului digestiv, care apar de obicei exploziv in colectivitati, la grupuri de persoane, in familii sau, rar, in cazuri sporadice, consecutiv ingerarii unor alimente con¬taminate cu germeni diversi: salmonele, colibacili, proteu, stafilococ, streptococ enterotoxic, germeni anaerobi. Toxiinfectiile se manifesta clinic prin simptome de gastroenterocolita, cu fenomene toxice, febra, colici abdominale, varsaturi, scaune apoase, tulburari hidroelectrolitice consecutive, tendinta la insufidenta circulatorie.

597. traheita
Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei de la nivelul traheei.

598. traheobronsita
Traheita asociata cu bronsita. Se manifesta prin tuse, cu sau fara expectoratie. Are o gravitate mai mare la sugar si la copilul mic, cand poate lua forma fulguranta, cu debut brutal, febra accentuata si accese de sufocare . Prin laringoscopie se pot observa deasupra glotei secretii dense si aderente. De obicei, germenul patogen este streptococul hemolitic.

599. tranzit baritat
Expresie utilizata curent pentru desemnarea examenului radiologic al stomacului si al duodenului, dupa administrarea unui produs opacifiant baritat sau iodat hidrosolubil.

600. travaliu
Faza a nasterii, caracterizata prin existenta contractiilor uterine regulate, ritmice si eficiente, corespunzand perioadelor de stergere, dilatatie a colului si expulzie a fetusului din caile genitale.

601. trichinella spiralis
Vierme rotund, de culoare alba, vivipar, cu sexe separate. Trichinela traieste in forma adulta in intestinul subtire al gazdei, iar sub forma de larva in muschii striati, adesea in proximitatea tendoanelor.

602. trichineloza-trichinoza
Debuteaza cu manifestari digestive, cu edem facial, apoi mialgii generalizate datorate localizarii larvelor in muschi. Biologic se caracterizeaza prin cresterea marcata a polimorfonuclearelor neutrofile si a enzimelor musculare. Este introdusa in organism prin ingestia de came de porc (cel mai frecvent) insuficient prajita sau fiarta, continand larvet richistate.

603. trichomonas vaginalis
Se localizeaza ca parazit in vagin, unde poate determina infectii cronice asociate cu leucoree. Mai rar determina uretrita la barbat.

604. tricofitie
Micoza provocata de dezvoltarea pe suprafata cutanata a unei ciuperci parazite din genul Trichophyton.

605. trombocitopenie
Scaderea numarului de trombocite, in general sub 150 000/mm3, din cauza unei insuficiente cantitative sau calitative a producerii lor, distructie crescuta sau repartitie anormala.

606. trombocitoza
Cresterea numarului de plachete in sangele periferic.

607. tromboflebita
Inflamatia unei vene asociata cu formarea de cheaguri de sange.

608. tromboza
Formarea unui cheag in interiorul sistemului circulator, adica in vasele sanguine sau in cavitatile cardiace. Clasic, in cazul trombozei venoase, care sunt cele mai frecvente, se disting tromboflebita si flebotromboza.

609. tuberculoza
Boala infectioasa sau contagioasa provocata de bacilul tuberculos, Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch, co-muna omului, dar si unor animale, indeosebi bovine, care induce o leziune morfopatologica complexa si specifica: tuberculul sau nodulul tuberculos. Clinic, aspectul este diferit, dupa cum tuberculoza invadeaza intreg organismul sau ramane localizata intr-un organ sau tesut, unde parcurge o serie de stadii. Cea mai frecventa localizare afecteaza plamanii.

610. tulburari de personalitate
Denumire generica pentru deviatiile in raport cu personalitatea considerata normala. Trasaturile care caracterizeaza personalitatea patologica sunt marcate de inflexibilitate si maladaptare, determinand perturbari ale functionarii sociale.

611. tumoare
Rezultatul cresterii celulare necontrolate si progresive, denumit si neoplasm (in caz de cancer) sau neoformatie, procesul fiind numit neoplazie

612. tuse
Act respirator complex, coordonat de obicei reflex, dar reproductibil si voluntar. Tusea consta, de regula, dintr-un inspir profund cu inchiderea glotei, urmat de un expir brusc prin care se elimina aer alveolar cu viteza mare si turbulenta, astfel incat pot fi indepartate din caile aeriene particule de orice natura sau gaze iritante care se pot afla local. Presiunea intrapleurala poate creste la peste 100 mmHg, iar viteza fluxului de aer peste 950 km/ora.

613. tuse convulsiva
Dupa o incubatie de circa doua saptamani, tusea convulsiva debuteaza prin stadiul cataral, caracterizat prin febra moderata, stranut, guturai si tuse uscata. Dupa 1-2 saptamani boala evolueaza in stadiul paroxistic, dominat de crize paroxistice caracteristice de tuse, constand in inspir profund, urmat de tuse spasmodica cianozanta si emetizanta, acestea fiind separate de un inspir lung si siflant, denumit repriza.

614. ulcer
Pierdere de substanta la nivelul pielii sau al unei mucoase (apartinand unui organ sau tesut) fara tendinta la cicatrizare spontana si cu evolutie mai mult sau mai putin cronica. Sunt descrise numeroase entitati nosologice si tipuri de ulcere cu patogenie adesea foarte diferita

615.

616. ulcer duodenal
Localizare duodenala a bolii ulceroase, caracterizata prin pierdere de substanta la nivelul mucoasei duodenale (pana la nivelul stratului muscular al mucoasei) si exprimata clinic printr-un sindrom dureros epigastric si dispeptic, cu ritmicitate alimentara si evolutie periodica sezoniera. In cursul evolutiei cronice se poate complica cu: hemoragii, perforatii si stenoza pilorica

617. ulcer gastric
Localizare gastrica a bolii ulceroase, caracterizala prin pierdere de substanta la nivelul mucoasei gastrice (pana la nivelul stra-tului muscular al mucoasei), cel mai adesea pe mica curbura sau pe antru. Manifestari dinice: sindrom dureros epigastric si dispeptic, cu ritmicitate alimentara si evolutie periodica sezo-
niera. Numai ulcerul gastric predispune la cancer gastric. Complicatii:hemoragii, perforatii, stenoze (ulcere cu localizare pilorica).

618. ulcer gastroduodenal
Cadru nosologic in care sunt incluse boli benigne de etiologie insuficient cunoscuta care se traduc printr-o pierdere de substanta circumscrisa ce afecteaza, mai mult sau mai putin profund, mucoasa gastrica sau duodenala. Pentru desemnarea concomitenta a leziunii, simptomelor si a cauzei se utilizeaza expresia boala ulceroasa gastroduodenala. Aceasta grupare intr-un termen comun a ulcerului gastric si duodenal este justificata de o similitudine aparenta a celor doua boli, care, nu este exclus totusi sa fie diferite. Denumirea peptic ulcer este mai cuprinzatoare, incluzand pe langa ulcerele gastric si duodenal, ulcerul esofagian si ulcerul peptic . Existenta ulerul gastroduodenal este legata de factori alimentari, stres, de prezenta unui germen microbian {Helicobacter pylori} si mai rar de o hipersecretie de gastrina (sindrom Zollinger-Ellison).

619. ulcer varicos
Ulcer cutanat cu sediul la nivelul partii distale a gambei, de obicei pe fata anterointerna a acesteia. Survine pe un fond de ectazie venoasa prealabila (varice).

620. uretrita
Inflamatie acuta sau cronica a mucoasei uretrei. In functie de localizare, poate fi anterioara sau posterioara (totala).

621. urlian
Referitor la tot ce priveste oreionul, atat agentul patogen (virus urlian) cat si manifestarile clinice sau complicatiile bolii (parotidita urliana, orhita urliana, meningita urliana).

622. urocultura
Insamantarea intr-un mediu de cultura a unei cantitati mici de urina prelevata in conditii de asepsie

623. urticarie
Eruptie cutanata pruriginoasa, constituita din papule eritematoase cu centrul albicios si cu contur net, asemanatoare cu leziunile cutanate provocate de urzici. Urticaria este o manifestare de hipersensibilitate anafilactica sau imediata prin contactui cu o serie de antigeni, iar fenomenele cutanate apar datorita eliberarii locale de histamina si alte substante vasoactive. Se disting: 1) Urticaria acuta, din cauza intolerantei la unele alimente sau medicamente, ca si consecutiv intepaturilor unor insecte. 2) Urticarie cronica . Antihistaminicele sunt medicamentele simptomatice principale utilizate in urticarie.

624. vaccin antigripal
Vaccin inactivat continand virioni intacti sau fractiuni virale (hemaglutinina, neuraminidaza), administrat parenteral sau prin inhalare. Contine una sau mai multe tulpini din virusurile gripale curent circulante. Asigura protectie scurta (circa 6 luni) .

625. vaccin antihepatita a
Vaccin viral inactivat recombinant, administrat intramuscular la persoane care lucreaza in zone cu endemie masiva sau in locuri cu risc profesional de infectie (spitale, industrie alimentara).

626. vaccin antihepatita b
Vaccin obtinut prin tratarea antigenilor de suprafata hepatitici B izolati din plasma purtatorilor umani. Este utilizat indeosebi pentru imunizarea persoanelor cu risc mare de imbolnavire: personal medical, padenti imunodeficienti, bolnavi dependenti de hemodializa sau la transfuzii repetate, persoanele din institutii inchise, cele cu profesii care obliga la contacte umane numeroase, homosexualii masculini.

627. vaccin dtp
Vaccin diftero-tetano-pertusis. Contine anatoxinele difterica si tetanica si vaccin pertusis (cu Bordetella pertussis atenuata).

628. vaginita
Inflamatie a mucoasei vaginale. Foarte frecvente, vaginita se manifesta prin hipersecretie vaginala (leucoree) si durere la trecerea urinii. Se asociaza adesea cu inflamatii ale vulvei (vulvovaginita), glandelor Bartholin si colului uterin. Sinonim colpita. Se disting: 1) Vaginita prin corpi straini, dupa irigatii locale cu solutii iritante sau in scop contraceptive 2) Vaginia distrofica, consecinta a deficientei mecanismelor locale de aparare. 3) Vaginite microbiene: a) cel mai frecvent, prin infectie cu Trichomonas vaginalis; b) vaginita clamddiana, determinata de Chlamidia trachomatis; c) vaginita cu micoplasme, generate de micoplasmele genitale care, in mod normal saprofite, devin patogene in anumite conditii (badijonari locale cu substante iritante, tratamente cu corticoizi sau antibiotice). 4) Vaginita senila, vaginita distrofica, apare dupa menopauza.

629. varice
Dilatatie venoasa permanenta, la nivelul retelei venoase superficiale sau profunde, cu localizare in diferite regiuni ale organismului. Cel mai frecvent afectate sunt venele safene ale membrului inferior. Alte localizari: esofag (esofagiene) si testicule (varicocel). 2) Prin extensie, dilatatia permanenta a oricarui vas sanguin sau limfatic.

630. varice esofagiene
Dilatarea venelor esofagului inferior, determinate de hipertensiunea portala. Varicele esofagiene se pot rupe sau pot sangera, rezultand astfel hematemeza. Sangerarea abundenta poate periclita viata. Oprirea sangerarii se obtine prin compresie cu un balon esofagian, scleroterapie, aplicare de benzi elastice via endoscop sau prin injectii de vasopresina si somatostatina.

631. varicela
Boala infectioasa foarte contagioasa, epidemica si determinata de un herpesvirus (virusul varicelo-zosterian). Virusul afecteaza indeosebi copiii, infectarea producandu-se prin contact direct sau pe cale respiratorie. Dupa o incubatie de circa 14-17 zile boala se manifesta prin febra moderata si o eruptie cutanata pe tot corpul (si uneori la nivelul mucoasei) alcatuita initial din papule roz, apoi din vezicule care se sparg usor, fiind pruriginoase. Ca urmare se formeaza cruste, care cad fara sa lase cicatrice, daca nu sunt suprainfectate. Varicela are in general o evolutie benigna la copil, dar la adult se poate complica prin pneumonie si encefalita.

632. varicocel
Dilatatie varicoasa la nivelul testiculului, manifestata clinic printr-o tumefactie variabila, de consistenta moale, aparenta la nivelul scrotului, uneori insotita de dureri

633. variola
Boala grava, foarte contagioasa si epidemica, determinata de un virus din grupul Pox (poxvirus); incubatie 7-16 zile. Se caracterizeaza prin aparitia, dupa o perioada incipienta febrila, de cateva zile, ale carui leziuni trec prin mai multe stadii: papule, vezicule, pustule ombilicale, care, dupa uscare, lasa mici cicatrici.

634. vasectomie
Sectionarea sau ligatura canalelor deferente in scop de sterilizare masculina definitiva sau temporara (prin ligatura).

635. vegetarian
Persoane care se hranesc exclusiv cu alimente vegetale

636. vegetatii adenoide
Denumire comuna pentru hipertrofia amigdalei faringiene si, in general, a tesutului limfoid din nazofaringe. Vegetatiile adenoidei se dezvolta indeosebi la copiii mici subnutriti, distrofici

637. vergeturi
Leziuni cutanate liniare sub forma de striuri, de lungime variata, cu latimea de maximum cativa milimetri, usor deprimate in raport cu relieful cutanat, initial de culoare roz rosie, iar ulterior alba. Vergeturile se localizeaza la nivelul peretelui abdominal, al coapselor, sanilor si feselor. Ele reprezinta consecinta slabirii tesutului elastic asociata cu distensia pielii in a doua jumatate a sarcinii, in obezitatea excesiva sau pot aparea in cresterea rapida din perioadele pubertatii si adolescentei

638. vermifug, antihelmintic
Medicament care favorizeaza sau provoaca eliminarea viermilor intestinali din organism. Sinonim antihelmintic.

639. veruca
Tumoreta cutanata benigna, cu marime variabila, neregulata, de origine virala, constituita prin hiperplazia papilara dermica si epidermica. Este contagioasa, inoculabila si Isi are sediul indeosebi la maini, picioare si fata

640. virginitate
Starea unei femei care nu a avut niciodata relatii sexuale. Viginitatea nu poate fi afirmata decat daca himenul este intact si nedilatabil.

641. viroza
Infectia determinata de un virus.

642. vitiligo
Leucomelanodermie dobandita, care poate surveni la orice varsta. Vitiligo se manifesta prin pete albe depigmentate, bine delimitate, care sunt uneori inconjurate de o bordura hiperpigmentata.

643. yohimbina
Alcaloid extras din scoarta unor arbori din Africa centrala, Pausinystalia yohimba sau Corinanthe yohimbe (Rubiaceae);
este agent simpaticolitic alfablocant, anestezic local si midriatic. Iohimbinei i se atribuie si proprietati afrodisiace.

Termeni de cautare:

  • dictionar farmaceutic
  • aditivul E 500 produce depigmentarea pielii adica portiuni care raman albe?
  • chist de retentie supra alveolar
  • badijionaj gingival cu extracte vegetale afecteaza gastrita
  • candida vaginala extinsa la fund
  • PERSISTENTA STIMULULUI ESTROGENIC DEFINITIE
  • pomada si comprimate antidureri pentru artroza artrita medicamente sau suplimente alimentare
  • osteodensitometrie buna in adenom de parotida
  • operatie de inlaturare a unui chist sebaceu de pe clitoris
  • adenopatie in hipergastru de 19 9mm cauze

Promo

Comenzile de peste 300 RON vor fi livrate gratuit indiferent de locatie.

Cos Achizitii

Cosul este gol.

Logare client

Contact


0762.680.036

La ghiseu



Aici puteti pune orice intrebare online farmacistului nostru